Arhiva autor Sorina » Blog Indicatori de performanta

Un sistem integrat de management al performantei

joi, 14 iulie 2011

Sorina Mone

Discutand despre managementul performantei, as aprecia ca orice organizatie, indiferent de dimensiune, domeniu de activitate sau stadiu al dezvoltarii, realizeaza un oarecare management al performantei.  Insa un sistem structurat, formal de management al performantei presupune existenta unor procese si instrumente care fac posibile planificarea nivelelor dorite de performanta, masurarea performantei si managementul deciziilor si al initiativelor de imbunatatire.

Sistemul ideal de management al performantei ar trebui sa “traverseze” intreaga organizatie, la toate cele trei nivele: strategic / corporativ, operational / functional si individual. O caracteristica esentiala este integrarea, aceasta presupunand ca instrumentele si procesele specifice fiecarui nivel sunt corelate (deriva unele din altele si se completeaza reciproc).

In continuare voi detalia componentele de baza ale unui astfel de sistem (bazat pe metodologia Balanced Scorecard):

Sursa: Baza de cunostinte a Acumen integrat (2010)

La nivel strategic:

  • Starea Dorita de Evolutie – proiecteaza dezvoltarea dorita de organizatie pe un orizont de timp mai indelungat (3-5 ani), curpinzand declartaia de misiune, viziunea, tinte majore propuse etc.;
  • Harta Strategiei – transforma aceasta stare dorita in obiective concrete, de regula formulate pe un orizont de timp de un an;
  • Scorecard-ul de Performanta – cuprinde Indicatorii Cheie de Performanta (KPIs) derivati din obiectivele propuse (si care permit monitorizarea atingerii acestora);
  • Portofoliul de Initiative – centralizeaza initiativele de imbunatatire a performantei, permitand un management eficient al acestora. Aceste initiative strategice trebuie sa aiba alocat un buget, numit uneori in literatura de specialitate drept STRATEX (prin comparatie cu CAPEX, care defineste capitalul de operare al afacerii).

La nivel operational, cele mai comune instrumente sunt Dashboard-urile de Performanta, care cuprind KPIs specifici unor procese cheie, de regula actualizati foarte des (saptamanal, in unele situatii chiar zilnic). Insa si la nivel de departamente trebuie translatat sistemul de la nivel strategic, rezultand aceleasi patru instrumente de mai sus, insa adaptate pentru fiecare department.

La nivel invidiual, planul individual de performanta poate include componente precum obiective individuale de performanta, standarde si criterii de performanta, comportamente si competente dorite, plan invidual de invatare, si chiar Scorecard individual cu indicatori de performanta. Toate acestea sunt definite in conformitate cu obiectivele si procesele din cadrul departamentului si, bineinteles, cu fisa postului.

Barometrul productivitatii muncii in Romania

luni, 20 iunie 2011

Sorina MoneIn cadrul unui proiect sustinut prin Fondul Social European, Biroul pentru observarea pietei muncii si a calitatii locurilor de munca (coordonat de Conf. univ. dr. Liviu Voinea, directorul executiv al GEA – Grupul de Economie Aplicata) a realizat un studiu cu privire la productivitatea muncii in Romania, studiu intitulat “Barometrul productivitatii muncii“.

Acest barometru isi propune sa analizeze productivitatea muncii la nivel national si in ramurile de activitate dominate de organizatii din sectorul privat.

Productivitatea muncii poate fi   inteleasa din doua perspective (Voineagu et al., 2011):

  • La nivel de industrie, reprezinta valoarea productiei industriale pe salariat si se calculeaza pe baza valorii productiei industriale (media lunara in anul de baza 2005), inmultita cu indicele lunar al productivitatii muncii in industrie fata de anul de baza 2005;
  • La nivel de angajat, reprezinta valoarea adaugata de o persoana intr-o ora de munca, fiind calculata drept raport intre valoarea bruta adaugata (VAB) si populatia ocupata, respectiv numarul orelor lucrate estimate.

Cateva dintre principalele rezultate ale cercetarii (prima editie, analizand situatia productivitatii in anul 2010) sunt urmatoarele:

  • In luna noiembrie 2010 efectivul salariatilor din Romania a scazut cu cca 6% fata de aceeasi luna a anului precedent;
  • La nivelul acelei perioade, salariul brut mediu lunar a crescut cu cca 1,4%. Salariul mediu din sectorul public a scazut insa cu cca 21%;
  • In primele zece luni ale anului 2010, productivitatea medie a muncii in industrie a crescut sensibil de la 26,14 mii RON pe salariat in luna ianuarie, la 27,8 mii RON pe salariat in luna octombrie;
  • Cea mai mare productivitate a muncii s-a inregistrat in sectorul financiar-bancar, un sector care stimuleaza importurile si acumularea de datorie, nu exporturile, nefiind de natura sa antreneze restul sectoarelor economice;
  • Majoritatea sectoarelor din productie se afla sub nivelul mediu de productivitate.

Desi prezentand o usoara crestere a productivitatii muncii in anul 2010, Romania se afla inca la un nivel de sub 50% din media europeana a productivitatii. Aceste rezultate reliefeaza faptul ca masuri anti-criza (precum reducerea numarului de salariati sau scaderea nivelului salariilor) nu sunt de natura sa stimuleze cresterea productivitatii munci, ci dimpotriva, sunt de natura sa afecteze in sens negativ acest indicator, mai ales in corelare cu o tehnologizare slaba si management deficitar. De-altfel, conform autorilor (2011), singurele tari care au inregistrat scaderi ale productivitatii muncii in anul 2009 au fost Romania, Grecia si Lituania, tarile care au aplicat cele mai drastice masuri anti-criza.

Acest studiu reprezinta o buna ilustrare a modului in care calculul si analiza unor indicatori de performanta ajuta la intelegerea impactului deciziilor de natura economica, politica, sociala, etc. sau la identificarea cauzelor unor situatii economice, putand fundamenta deciziile si actiunile viitoare. Va invit sa accesati continutul integral al studiului disponibil la: http://www.bns.ro/fisiere.portal/studiu_barometru.pdf.

Este util de retinut ca un barometru similar – dar pentru sectorul public – este in stadiu de pregatire de catre echipa Biroului pentru observarea pietei muncii si a calitatii locurilor de munca.

Referinta

Voineag, V., Pietreanu, M., Duman, V., Curea, C. & Filip, R. (2011), Barometrul productivitatii muncii, Biroul pentru observarea pietei muncii si a calitatii locurilor de munca, Bucuresti.

Scorecard-ul pentru monitorizarea performantei

joi, 9 iunie 2011

Sorina MoneUn element esential – si care se poate dovedi dificil – in procesul de masurare a performantei se refera la construirea si utilizarea unor instrumente adecvate, robuste si usor de folosit. In esenta, indicatorii de performanta reprezinta in sine instrumente pe care le folosim pentru masurarea performantei. Insa utilizarea lor presupune existenta unor instrumente suport, un astfel de instrument fiind scorecard-ul de performanta.

Scorecard-ul de performanta este mijlocul care permite documentarea indicatorilor de performanta, colectarea datelor, calculul rezultatelor de performanta si, mai departe, realizarea rapoartelor de performanta. Cu alte cuvinte, scorecard-ul este cadrul sau instrumentul care permite gestionarea indicatorilor de performanta.

Acest instrument poate cunoaste forme diverse, atat din punctul de vedere al componentelor, cat si din cel al tehnologiei utilizate.

In raport cu tehnologia, se poate recurge la Microsoft Excel, dar si la solutii software standard sau personalizate. Utilizarea unei solutii software are dezavantajul costurilor mai ridicate, dar are avantajul automatizarii proceselor de lucru cu indicatorii, precum si al integrarii mai facile la nivelul intregii organizatii. Pe de alta parte, MS Excel poate fi o buna optiune, in special in etapa incipienta de utilizare a unui scorecard de performanta, cand asteptarile si nevoile utilizatorilor nu sunt foarte bine conturate.

In ceea ce priveste structura si componentele scorecard-ului, am ilustrat mai jos un astfel de instrument:

Sursa: Baza de cunostinte a Acumen Integrat (2011)

Ce consider ca e esential sa fie incluse sunt obiectivele de performanta (a caror indeplinire este monitorizata cu ajutorul indicatorilor), indicatorii, frecventa de raportare pentru acesti indicatori, tintele si masura in care aceste tinte au fost atinse. Folosirea culorilor este recomandata, intrucat ajuta in optimizarea vizualizarii datelor.

Exemplul redat ilustreaza doar scorecard-ul in sine, fiind de fapt o privire de ansamblu, sintetica asupra tuturor indicatorilor monitorizati (in cazul acesta pe cele 4 perspective ale Balanced Scorecard). Insa instrumentul cuprinde o suita de alte pagini suport, care “hranesc” datele in scorecard. Astfel de elemente suport pot fi fisierele cu documentarea indicatorilor, baza de date cuprinzand tintele si rezultatele pentru acesti indicatori pe fiecare perioada monitorizata si o zona de comentarii (in cazul in care se doreste suplimentarea datelor cu analize, explicatii si recomandari in raport cu rezultatele de performanta).

Masurarea si managementul performantei – tendinte “calde” in Romania

miercuri, 25 mai 2011

Doua saptamani intensive de management al performantei … Astfel as caracteriza experienta cursurilor organizate la Bucuresti in perioada 11 – 20 Mai, respectiv Simpozionul pe tema Balanced Scorecard in Romania din data de 17 Mai. A fost un prilej de a interactiona cu zeci de profesionisti din organizatii din Romania, interesati de masurarea si managementul performantei.

Ce am putut observa e ca astfel de profesionisti provin din organizatii variate – atat din mediul profit, cat si non-profit, atat din sectorul IMM, cat si companii mari, multinationale. De asemenea, ne-am bucurat sa constatam ca in cazul unor companii, exista departamente si specialisti dedicati planificarii si managementului strategiei si chiar managementului performantei.

Interesul si dorinta de cunoastere in domeniu sunt extrem de vizibile, lucru confirmat si de rezultatele studiului Balanced Scorecard in Romania 2010 pe care va invit sa le explorati in detaliu.

Un alt element care “impulsioneaza” adoptarea unor practici si instrumente de masurare si management al performantei in organizatiile din Romania este noul Cod al muncii. Acesta aduce ca si noutati introducerea de criterii de evaluare, obiective si indicatori de performanta ca parte a contractului de munca. Insa un aspect care trebuie luat in considerare este acela de a privi aceste elemente ca parte a unui sistem integrat de management al performantei in organizatii, cu ramificatii la nivel strategic, operational – al departamentelor si individual – al pozitiilor de munca. Bunele practici reclama definirea acestui sistem de la nivelul strategic, cascadarea la nivelul departamentelor si doar apoi adresarea nivelului individual (tinand cont si de descrierea fiecarui post de munca).

Asadar, perspectivele la nivel de Romania sunt incurajatoare, mult success tuturor organizatiilor care au inceput “calatoria” managementului performantei!

Importanta proceselor in managementul performantei

marți, 3 mai 2011

O abordare pe care o consider foarte valoroasa in contextul managementului performantei si al managementului, in general, este aceea de a privi organizatia si performanta acesteia din perspectiva proceselor cheie pe care le realizeaza pentru a-si atinge scopurile.

Una dintre definitiile date in dictionarul Merriam-Webster termenului de proces este aceea de “o serie de acÅ£iuni sau operaÅ£iuni care conduc spre indeplinirea unui scop”. Aceeasi sursa defineste procesul intr-o alta acceptiune drept “o componenta proeminenta a unui organism sau structuri organice” (Merriam-Wester, 2011). Prin transpunere in context organizational, procesele reprezinta suite de actiuni structurate, constiente, care conduc la obtinerea unui rezultat sau realizarea unui scop, fiind componente esentiale ale vietii organizationale.

In organizatii, nivelul de identificare a proceselor poate fi unul mai larg (de exemplu, procesul de marketing, procesul de vanzari, procesul de productie – caz in care se identifica practic cu acele arii functionale) sau unul mai restrans (procesul de facturare sau chiar procesul de colectare a datelor pentru calculul indicatorilor de performanta).

Atunci cand performanta este masurata, analizata si imbunatatita la nivel de procese, se creeaza premisele ca organizatia sa-si consolideze competente care pot asigura avantaj competitiv. Daca conceptul unui produs poate fi copiat relativ usor, procesul in sine de realizare a lui poate fi mai dificil de executat la fel de bine. Ca atare, a privi organizatia drept o combinatie de procese-cheie care folosesc resurse si conduc la obtinerea rezultatelor dorite poate oferi o perspectiva relevanta asupra performantei.

Desigur, aceasta idee a proceselor organizationale si a managementului performantei la nivel de procese nu este una noua. In acest context, as mentiona cel putin doua abordari majore:

  • Dezvoltarile din domeniul managementului calitatii totale (TQM – total quality management), lean si six sigma, realizate in Japonia (prin contributiile unor americani precum Joseph Juran – nascut in Romania – si Edward Deming). Un pionier in acest context a fost compania Toyota, un exemplu in ceea ce priveste excelenta la nivel de procese: neputand concura cu economiile de scala generate la nivelul sistemului de productie in masa al companiei Ford, Toyota a fost nevoita sa-si adapteze procesele de productie pentru a obtine in acelasi timp calitate superioara, costuri reduse, timpi redusi si flexibilitate (Liker, 2004). Si astfel s-a nascut ceea ce este cunoscut sub denumirea de Toyota Way (Filosofia Toyota) si TPS – Toyota Production System (Sistemul de Productie Toyota).
  • Mai recent, la nivelul conceptului Balanced Scorecard (BSC) si a metodologiei de implementare a unui sistem de management al performantei bazat pe BSC, o perspectiva-cheie este cea a Proceselor Interne: “Obiectivele si indicatorii din perspectiva proceselor interne descriu modul in care strategia organizatiei va fi executata” (Kaplan & Norton, 2008). Mai mult, nivelul proceselor este esential pentru transpunerea strategiei la nivel operational si individual, permitand identificarea factorilor de succes si a indicatorilor la care angajatii pot lucra pentru a-si imbunatati performanta.

Nu in ultimul rand, as aprecia ca a opta pentru nivelul proceselor drept un nivel intermediar in managementul performantei poate ajuta la o mai buna clarificare a aspectelor relevante in cadrul organizatiei si o transpunere a strategiei la nivel operational si chiar individual. Acest aspect este cu atat mai important cu cat noua legislatie a muncii in Romania aduce modificari la care organizatiile sunt nevoite sa se adapteze, precum definirea de obiective de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora.

Referinte

Kaplan, R., S. & Norton, D., P. (2008), The Execution Premium, Harvard Business Press.

Liker, J., K. (2004), The Toyota Way: 14 Management Principles from the World’s Greatest Manufacturer, McGraw-Hill.

Merriam-Webster (2011), Definitia termenului “proces”, diponibil la: http://www.merriam-webster.com/dictionary/process (accesat 2 Mai 2011).

Managementul si masurarea performantei in IMM-uri

miercuri, 20 aprilie 2011

Tot mai mult, observ un interes crescand din partea IMM-urilor din Romania  in raport cu conceptele de performanta, eficienta, eficacitate si structurare a activitatilor in cadrul firmei. Desi intuiam acest interes, acum pot constata personal prin elemente concrete, ceea ce este imbucurator. Prin aceste elemente concrete ma refer la membri noi ai portalului www.IndicatoridePerformanta.ro, respectiv solicitari in raport cu cursurile pe tema Managementul Performantei venite din partea unor reprezentanti din IMM-uri si discutiile interesante avute cu acestia.

O experienta revelatoare din acest punct de vedere a fost participarea la Balanced Scorecard Forum Dubai 2011, unde desi majoritatea covarsitoare a delegatilor au reprezentat organizatii mari si foarte mari, au avut loc si o serie de discutii cu privire la managementul performantei IMM-urilor. O problema general acceptata in raport cu IMM-urile a fost dificultatea acestora de a-si articula o strategie clara si de a executa aceasta strategie (in contextul resursele limitate si al provocarilor din mediul extern). In raport cu strategia, revin iarasi la ideile lui Tim Ambler, profesor in cadrul London Business School, care aprecieaza ca nicio firma nu este prea mica pentru a raspunde la intrebarile: Ce incercam sa realizam? In raport cu aceasta, care este performanta noastra? In functie de aceasta performanta, ce ar trebui sa facem?(Ambler, 2003).

De altfel, construind tocmai pe ideea ca IMM-urile sunt oarecum neglijate in contextul Balanced Scorecard, Alan Fell, un consultant de management din Marea Britanie cu activitate in special in Orientul Mijlociu si Indepartat, a facilitat workshop-ul “Adoptarea Balanced Scorecard in IMM-uri”, la care am avut sansa sa particip. Ideile principale care au reiesit in cadrul acestui workshop au fost urmatoarele:

  • Diferentele dintre firme, chiar si la nivelul sectorului IMM (intre firme cu 5, respectiv cu 250 de angajati) pot fi majore, astfel ca a generaliza poate fi inselator. Provocarea aici este de a intelege ceea ce este relevant de masurat pentru fiecare IMM;
  • In raport cu instrumentarul si procesele folosite, o regula universala ar fi aceea de a mentine sistemul “simplu si practic”, IMM-urile nedispunand de resurse dedicate pentru managementul performantei;
  • Legat de orizontul de timp necesar pentru implementarea unui sistem de management al performantei bazat pe Balanced Scorecard, o intalnire pentru a clarifica strategia, a decide indicatorii si a stabili tinte ar fi suficienta pentru organizatiile mici (mai putin de zece angajati), urmata de monitorizari periodice ale indicatorilor. In firmele mijlocii, se poate lua in considerare dezvoltarea de Scorecard-uri de performanta la doua nivele – cel strategic, organizational si cel functional, departamental;
  • In raport cu folosirea de resurse tehnologice, sugestia este de a se recurge la Microsoft Excel, cel putin in primele luni de existenta a sistemului, care poate fi ulterior inlocuit cu software dedicat. Excel ofera un raport bun beneficii/costuri si permite utilizatorilor sa calibreze si sa defineasca mult mai bine asteptarile de la o viitoare solutie software.

In sfarsit, trei aspecte ar fi de respectat in raport cu masurarea performantei in IMM-uri si anume:

  • Masurati doar ce conteaza;
  • Masurati doar ce nu cunoasteti deja;
  • Masurati la o frecventa care sa fie relevanta pentru managementul afacerii.

Intr-un fel sau altul, fiecare manager sau antreprenor realizeaza un oarecare management al performantei organizatiei pe care o conduce. Provocarea este insa de a structura acest efort intr-un intrumentar si o metodologie de care sa se faca uz cu consecventa. Cat de bine se raspunde acestei provocari, ramane o zona de explorat. Asteptam in acest context si rezultatele studiului Balanced Scorecard in Romania 2010, care urmeaza a fi publicate in perioada imediat urmatoare.

Referinte

Ambler, T. (2003), Marketing and the bottom line, Pearson Education, Londra.

Fell, A. (2011), Post Forum Workshop E – Applying The Balanced Scorecard to SMEs, 31 Martie, Balanced Scorecard Forum 2011 Dubai.

Impresii personale dupa Balanced Scorecard Forum Dubai 2011

joi, 7 aprilie 2011

In perioada 26 Martie – 1 Aprilie am avut oportunitatea de a participa, alaturi de colegii mei din compania Acumen Integrat si partenerul nostru (compania australiana eab group, dezvoltatorul portalului smartKPIs.com) la un eveniment deosebit de important in contextul masurarii si managementul performantei, si anume Forumul Balanced Scorecard 2011 din Dubai. Dupa o suita de relatari obiective cu privire la activitatile din cadrul Forumului si in anticiparea unor articole detailate in raport cu temele prezentate, voi realiza o scurta analiza personala a acestui eveniment si a tendintelor pe care le-am putut identifica participand la acesta.

In primul rand, as remarca faptul ca acest eventiment a reusit performanta de a-i reuni la un singur loc pe apreciatii Dr. Robert Kaplan si Dr. David Norton, dezvoltatorii conceptului Balanced Scorecard, si Paul Niven, autor si consultant aclamat in acest domeniu. Alaturi de acestia au fost si alte nume importante in domeniul managementului, precum Alan Fell (consultant independent) si Alan Power (Mpower), doi consultanti apreciati din Marea Britanie. Toate aceste sesiuni si workshopuri facilitate de catre acesti invitati au fost completate de prezentari sustinute de reprezentanti ai unor organizatii care au trecut prin procesul de implementare a Balanced Scorecard si au impartasit din experienta proprie.

Cele doua zile petrecute in compania Dr. Kaplan si Dr. Norton au fost pe cat de intense, pe atat de consistente ca proces de invatare. Am apreciat informatia variata, accentul pus pe studiile de caz si deschiderea acestora in raport cu interactiunea cu delegatii – fiecare din cele doua zile s-a incheiat cu cate o sesiune deschisa de intrebari si raspunsuri, pe durata a cel putin unei ore.

Desi experientele si studiile prezentate au vizat in mod preponderent organizatii de dimensiuni mari, o idee care a reiesit la nivelul mai multor discutii a caracterul flexibil al Balanced Scorecard si valoarea pe care o poate aduce inclusiv organizatiilor de dimeniuni mai mici, IMM-uri. Asa cum puncta si profesorul Tim Ambler (2003) din cadrul London Business School, nicio firma nu este prea mica pentru a raspunde la intrebarile: Ce incercam sa realizam? In raport cu aceasta, care este performanta noastra? In functie de aceasta performanta, ce ar trebui sa facem? (“No firm is too little for the questions: What are we trying to do? Comparing to that, how are we doing? In the light of that, what should we be doing?”).

In raport cu interesul pentru Balanced Scorecard si managementul performantei, trebuie sa precizez ca majoritatea delegatilor au provenit din organizatii din Orientul Mijlociu, aspect firesc avand in vedere locul de desfasurare a Forumului. A fost interesant insa de observant ca un procent de aproape 50% dintre delegati au reprezentat organizatii din administratia publica, din nou un aspect firesc, statul avand un rol extrem de important in acea regiune. Concluzia mea in raport cu prezentarile realizate este ca o mare parte din institutiile publice din acea regiune au inceput in urma cu doi-trei ani “calatoria” spre imbunatatirea performantei, folosind sisteme si instrumente specifice, si sa regasesc la un nivel de tranzitie spre maturizarea si consolidarea acestor sisteme.

In ceea ce priveste indicatorii de performanta, acestia au ocupat un rol substantial in multe dintre prezentarile realizate. S-a vorbit despre importanta indicatorilor in implementarea Balanced Scorecard (legatura dintre Harta strategiei si Scorecard-ul cu indicatori de performanta), precum si despre regulile de stabilire a tintelor pentru indicatori si exemple de indicatori des folositi in diferite industrii. Ce mi-a placut in mod deosebit a fost un instrument dezvoltat de compania Infosys Technologies din India, si anume un Scorecard al Relatiei cu Clientii, cu indicatori specifici la nivelul a trei dimensiuni: valoarea relatiei pentru clienti, durabilitatea relatiei si cresterea in valoare.  Este interesant de notat ca toti acesti indicatori sunt construiti din perspectiva clientilor, mai degraba decat din perspectiva companiei, tintele pentru acesti indicatori, la fel si analiza rezultatelor fiind discutate si stabilite in comun de catre companie si clienti.

As incheia analiza redand mai jos cele 10 mesaje cheie subliniate de catre Alan Fell, moderatorul evenimentului pe parcursul celor 6 zile de forum, ca si concluzii generale ale dezbaterilor:

  1. Un proces formal de executie a strategiei functioneaza, in general;
  2. Lidershipul nu este un element optional;
  3. Balanced Scorecard (BSC) este un instrumnet – folositi-l inteligent;
  4. Mentineti sistemul simplu, dar nu simplist;
  5. Comunicati, comunicati, comunicati;
  6. Sistemele sunt importante, dar nu creati sentimentul ca BSC este un proiect IT;
  7. BSC este un cadru conceptual, nu un model rigid;
  8. Harta strategiei nu este produsul final;
  9. Creati directie si claritate prin translatare la diferitele nivele in cadrul organizatiei;
  10. BSC se aplica in toate organizatiile: mari & mici, profit sau non-profit.

Evenimentul a cuprins si alte teme interesante, in raport cu care vom reveni cu articole detaliate. Per ansamblu, acesta a reprezentat o oportunitate semnificativa de invatare si relationare intre delegati si invitati, putand reprezenta drept un model de referinta extrem de folositor pentru astfel de evenimente in Romania.

Referinta

Ambler, T. (2003), Marketing and the bottom line, Pearson Education, Londra.

Selectia indicatorilor de performanta: relatia dintre strategia organizatiei si KPIs

joi, 24 martie 2011

Sorina MoneOrice discutie cu privire la selectia si utilizarea unor indicatori de performanta in organizatii trebuie sa porneasca de la ideea potrivit careia selectia acestor indicatori nu trebuie sa fie aleatorie. Acesti indicatori trebuie sa fie corelati cu specificul organizational si trebuie sa ajute organizatia prin faptul de a fi relevanti si importanti in raport cu prioritatile acesteia. Ce alte cuvinte, atunci cand sunt raportati, acesti indicatori trebuie sa “spuna” lucruri relevante pentru organizatie si sa fie folositi drept fundament pentru decizii si actiuni de imbunatatire.

Abordarea cea mai comuna cu privire la selectia indicatorilor de performanta propune derivarea acestor indicatori din strategia organizatiei. In esenta, aceasta abordare implica transpunerea strategiei in obiective masurabile si definirea indicatorilor care sa permita masurarea acestor obiective. Spre exemplu, daca un obiectiv al firmei este de a creste satisfactia clientilor, indicatorii corespunzatori pot fi % Clienti satisfacuti si % Net promoter score (clientii care ar recomanda produsul / compania). Daca atingerea unor tinte de 90% clienti satisfacuti si 70% clienti care ar recomanda reprezinta ceea ce compania isi doreste pentru a considera indeplinit obiectul de crestere a satisfactiei clientilor, masurarea si raportarea rezultatelor pentru acesti indicatori (si comparatia cu tintele propuse) ne va spune in ce masura obiectivul a fost indeplinit.

Logica aceasta este una fireasca. Insa practica ne dovedeste ca nu putine sunt cazurile in care strategia nu doar ca nu este clarificata sau ca nu exista intr-o forma structurata, ci uneori devine evidenta doar dupa ce are loc propriu-zis. Henry Mintzberg (1994) dezbate aceasta idee intr-un articol publicat in revista Harvard Business Review, vorbind de asa-numitele strategii emergente, in cazul acestor modele de afaceri nefiind vorba despre o planificare strategica propriu-zisa care sa conduca la o strategie intentionata.

Tim Ambler (2003), profesor asociat in cadrul London Business School conduce discutia mai departe, sugerand ca organizatiile cu astfel de modele de afaceri sa ia in considerare in prima faza un numar si o varietate cat mai mare de indicatori (deja validati in practica), din care sa fie selectati cei care sunt relevanti pentru specificul propriu. Acesti indicatori sunt ei insisi susceptibili de a oferi indicii cu privire la strategia sau directia dorita a organizatiei. Concluzia autorului (pertinenta si probabil foarte realista) este ca selectia indicatorilor si formularea strategiei sunt doua procese interactive, indicatorii nefiind doar o consecinta a strategiei, cele doua aspecte putandu-se regla reciproc.

Indiferent de abordarea preferata si de modelul de afaceri (care, in ultima instanta, va impune aceasta abordare), sunt importante de cunoscut si de luat in considerare sursele care pot fi folosite pentru identificarea de indicatori de performanta “candidati” la a fi inclusi in sistemul de masurare a performantei folosit de organizatie. Printre aceste surse se pot regasi:

  • Planuri sau rapoarte proprii ale organizatiei;
  • Rapoarte ale unor organizatii similare sau concurente;
  • Baze de date cu exemple de indicatori de performanta disponibile online (ex. portalul Indicatorideperformanta.ro);
  • Studii, analize sau cercetari specializate la nivel de industrie care cuprind astfel de indicatori.

Referinte

Ambler, T. (2003), Marketing and the bottom line, Pearson Education, Londra.

Mintzberg, H. (1994), The Fall and Rise of Strategic Planning, Harvard Business Review, Ianuarie-Februarie 1994, pp. 107-114.

Importanta masurarii performantei pentru imbunatatirea calitatii in administratia publica

luni, 7 martie 2011

Sorina MoneSambata, 5 Martie 2011, am participat ca reprezentant al companiei Acumen Integrat la seminarul “Aplicarea metodelor inovatoare de calitate in practica: CAF si Balanced Scorecard (BSC)”, gazduit de Primaria Municipiului Ploiesti, organizat in cadrul   proiectulului Quality Tools – An open Citizens’ Toolbox for Better Quality si finantat prin programul Comisiei Europene, Europa pentru cetateni. Seminarul a reunit aproximativ 30 de participanti din tari precum Suedia, Grecia, Cipru, Bulgaria si Romania, reprezentanti ai municipalitatilor care sunt parte din reteaua Q-Cities, o retea de orase infratite care isi propun promovarea calitatii in administratia publica locala. Fiecare participant a impartasit din experienta municipalitatii sale in raport cu implementarea de sisteme de management al calitatii, aplicarea principiilor lean in serviciile publice, folosirea de instrumente si modele precum EFQM, CAF si Balanced Scorecard pentru imbunatatirea performantei institutiilor din care fac parte.

S-au discutat teme variate in cadrul seminarului si au reiesit o serie de concluzii interesante si exemple de bune practici pentru institutiile publice de pretutindeni, precum:

  • Inlocuirea organizatiilor verticale, in care fiecare functionar si angajat al unei institutii publice stie si se ocupa doar de “bucatica” sa cu structuri de tip orizontal, care implica crearea de echipe si de competente multi-disciplinare in adresarea problemelor cu care se confrunta comunitatile locale si in livrarea serviciilor catre cetateni;
  • Adoptarea unei orientari spre client, care pune cetateanul in centru, incurajata prin cele mai diverse practici, precum intalniri cu toate categoriile de stakeholderi, comunicare prin website, formulare de satisfactie a cetatenilor etc.;
  • Optimizarea proceselor si operatiunilor interne ale institutiilor publice, prin implementarea de sisteme de management al calitatii si al performantei si adoptarea de instrumente precum flowchart-uri de urmarire a documentelor;
  • Invatarea de la institutii similare, prin benchmarking, vizite de studiu, discutii informale (un exemplu a fost organizarea la final de saptamana a unor intalniri denumite “Friday 2 o’clock information“, pentru schimburi de cunostinte cu invitati din diverse organizatii si sectoare de activitate).

Un aspect care a fost subliniat in cadrul discutiilor se refera la importanta masurarii si a monitorizarii performantei in raport cu orice astfel de initiative, pentru a se asigura un follow-up consistent al eforturilor si fundamentarea deciziilor de imbunatatire a performantei. In acest context, voi prezenta cateva exemple de masurare a performantei si folosire a indicatorilor de performanta in institutiile publice prezente in cadrul seminarului:

  • In raport cu activitatea directiei de protejare a mediului din cadrul unei municipalitati din Suedia, se monitorizeaza lunar aspecte precum: # Cazuri pe rol , # Companii care nu au fost inspectate, % Respectarea termenelor pentru diferitele tipuri de activitati (acordare autorizatii, inspectii etc.);
  • O alta municipalitate monitorieaza % Cresterea eficientei ca urmare a aplicarii principiilor Lean in diferite procese. S-a constatat o crestere globala a eficientei de 28% la nivelul institutiei, masurata drept diferenta intre timpul necesar pentru a efectua anumite activitati inainte de aplicarea Lean si timpul necesar acelorasi procese dupa aplicarea Lean.
  • Un alt exemplu este al unui oras care monitorizeaza statisticile referitoare la persoanele care prezinta diferite probleme economice sau sociale, cum ar fi somaj, analfabetism, criminalitate etc. S-a constatat ca cca 13% dintre copii cu varste intre 1 si 6 ani au sanse de a deveni la varsta adulta asistati intr-un anume mod de sistemul public (in caz de criminalitate producand si costuri colaterale, la nivelul victimelor), iar pentru generatia curenta de copii de aceasta varsta, costurile estimate pentru urmatorii 20 de ani sunt de ordinul a miliarde de euro. Valorile pentru acesti indicatori au reprezentat un semnal de alarma in raport cu povara asupra societatii, evidentiind necesitatea de a efectua investitii in prezent pentru a evita costuri mult mai mari in viitor.

Este interesant de observat ca folosirea indicatorilor de performanta in institutiile publice prezente in cadrul seminarului vizeaza atat aspecte ce tin de performanta operationala a institutiilor, dar si aspecte ce tin de societate si de comunitatile globale pe care le deservesc. Mai mult, acest indicatori au nu doar o perspectiva retrospectiva, ci si una de previziune, stand la baza unor decizii importante pentru viitorul acelor comunitati.

Va invit sa vizionati cateva fotografii de la acest eveniment!

Va doresc performanta la superlativ!

Sorina Mone

Editor www.IndicatoridePerformanta.ro

Un design proaspat si un continut imbogatit al IndicatoridePerformanta.ro

miercuri, 23 februarie 2011

Sorina Mone

Inceputul unui nou an, 2011, marcheaza si o noua etapa in dezvoltarea portalului dedicat managementului si masurarii performantei, www.IndicatoridePerfromanta.ro.

Dupa lansarea a doua noi sectiuni – Obiective si iKPI (KPIs la nivel individual) – am realizat un design proaspat al paginii de intrare in cadrul portalului.

Noul homepage aduce un continut extins, un design luminos si o structura clara ce reconciliaza dimensiunea practica cu cea estetica. Navigarea in cadrul acesteia este facila, iar continutul este imbogatit de oferta de servicii premium si descrierea comunitatii online a KPIs.ro, comunitate ce a cunoscut ritmuri de crestere ridicate, acest lucru ilustrand interesul profesionistilor din Romania in managementul si masurarea performantei cu ajutorul KPIs si al altor resurse relevante. Serviciile premium includ:

  • Acces la indicatorii de performanta documentati integral (KPIs Premium);
  • Template-uri pentru managementul si masurarea performantei, ce urmeaza a fi lansate in curand, incluzand resurse precum Scorecard-uri si Dashboard-uri pentru monitorizarea performantei, pre-populate cu KPIs;
  • Audit la nivelul sistemului de management al performantei;
  • Traininguri si cursuri de specialitate in managementul si masurarea performantei la nivel strategic, operational si individual sau specifice in functie de industrii.

Un alt element de noutate este noul header al portalului, care gazduieste intreaga suita de resurse online administrate de compania Acumen Integrat si dezvoltate in parteneriat cu eab group (Melbourne, Australia). Recent au fost dezvoltate doua noi resurse – www.ManagementulPerformantei.ro, website dedicat disciplinei si practicii Managementului Performantei, respectiv www.eBalancedScorecard.ro, website dedicat analizei conceptului Balanced Scorecard.

Ambele website-uri sunt in versiune beta, fiind inca in proces de imbunatatire a continutului. De asemenea, suita de resurse va fi completata de un website dedicat conceptelor de identitate organizationala (misiune, viziuni, valori, factori cheie de succes) si care va contine cataloage cu exemple pentru fiecare dintre aceste concepte, exemple preluate din practica, de la nivelul unor organizatii concrete.

Va invit sa explorati toate aceste resurse!

Sorina Mone

Editor www.IndicatoridePerformanta.ro