DuPont, Toyota, Xerox, Analog Devices, Motorola…

Ce au acestea in comun?

Capacitatea de a gandi abstract si capacitatea de introspectie au permis oamenilor sa avanseze in cunoasterea stiintifica intr-un ritm tot mai accelerat in ultimii 2500 de ani. Spre deosebire de alte stiinte naturale cum ar fi fizica sau chimia, organizarea umana sau administratia sunt mai slab definite, unii considerandu-le o stiinta, iar altii o arta. Cu toate acestea, atat sustinatorii managementului ca stiinta, cat si cei ai managementului ca arta cad de acord asupra functiei sale finale – aceea de a determina ca lucrurile sa fie realizate sau de a atinge tintele dorite.

In timp ce stiintele administrative reprezinta unul dintre cele mai vechi domenii de cercetare umana, ele sunt inca in urma in termeni de maturitate si impact, in special atunci cand sunt comparate cu alte domenii. Managementul stiintific are mai putin de 100 de ani si, raportand nivelul de avansare al acestuia la alte stiinte, se poate considera ca el se afla in stadiu embrionar. Este ironic, intrucat el e probabil unul dintre cele mai importante aspecte ale vietii umane – modalitatea in care noi ca fiinte umane pe Pamant ne organizam pentru a trai armonios si pentru a mentine un echilibru intre atatea forte contradictorii si prioritati la atat de multe niveluri. Deci, ce trebuie facut pentru a accelera procesul in stiinta administrativa, cunoscuta mai bine in practica sub numele de management, atat la nivel teoretic cat si practic?

Desi sunt multe culoare care pot fi explorate, unul dintre ele este simplu si cu un impact considerabil atat pe termen scurt, cat si pe termen lung: Invatarea din practica.

De-a lungul timpului, stiintele administrative au fost determinate de 3 categorii principale de contribuitori:

• Academicienii – cercetatorii care folosesc metode academice riguroase de cercetare.
• Consultantii – entitati comerciale care ofera consultanta de specialitate in ceea ce priveste provocarile cu care se confrunta practicienii.
• Practicienii – profesionisti in domeniul afacerilor care pun in practica principiile de management pentru a obtine rezultatele dorite.

Un ingredient cheie pentru un progres rapid in management il reprezinta raspandirea ideilor.

Acest lucru se refera la schimbul de opinii, invatarea si incercarea de noi abordari si impartasirea rezultatelor, pentru a contribui prin colaborare la corpul de cunostinte. Cu toate acestea, fiecare dintre cele trei categorii de contribuitori au anumite limite in ceea ce priveste contributia lor la proces:

• Academicienii -  cercetarea academica rationala  se desfasoara lent si se confrunta cu multe provocari in ceea ce priveste disponibilitatea si calitatea datelor.
• Consultantii – ca afaceri orientate spre profit, in general, scopul principal este generarea de profit prin dezvoltarea de servicii. Accentul pus pe Cercetare si Dezvoltare in organizatiile de consultanta in management este inconsistent. Chiar si atunci cand este urmarit in mod activ, rezultatele sunt adesea influentate de catre imperativele referitoare la marketing si la venituri.
• Practicienii - datorita cererilor mereu crescande ale mediilor de afaceri care inainteaza rapid , multi dintre acestia intampina dificultati in a tine pasul cu dezvoltarea profesionala. Alocarea de timp activitatilor precum cercetarea, documentarea si impartasirea descoperirilor sau chiar impartasirea opiniilor este mai degraba o exceptie decat o regula.

Pentru ca lucrurile sa se schimbe, fiecare contribuitor din fiecare din aceste categorii trebuie sa depuna mai multe eforturi atat la nivel individual, cat si la nivel de colectiv. In cele din urma, cea mai importanta categorie este cea formata din practicieni.

Acestia isi petrec cel mai mult timp in organizatii care pot fi considerate laboratoare virtuale pentru stiintele administrative.

Ei ofera oportunitati de schimbare, experimentare si inovare la o scala de neegalat de catre academicieni si consultanti impreuna.

Acesta este unul dintre motivele pentru care practicenii reprezinta cheia progresului stiintelor administrative.  Ei se afla in apropierea datelor, pot lua decizii si detin o pozitie impartiala fata de rezultate intrucat, oricum, sunt  influentate de ei.

Atat academicienii, cat si practicienii au un rol cheie de sprijin in acest proces. Ei pot oferi indrumare si pot facilita raspandirea ideilor. Vocea practicienilor trebuie sa fie auzita mai des: la conferinte, pe forumurile de discutii, in publicatiile academice si de afaceri si in afaceri.

Succesele din trecut ilustreaza cum contributia practicienillor la stiintele administrative este factorul cheie al inovarii in acest domeniu.

Analiza DuPont, Sistemul de Productie Toyota, Benchmarking, Balanced Scorecard si Six Sigma…

Ce au acestea in comun?

Aceste concepte s-au nascut din practica, promovate in campaniile nominalizate in cadrul primei intrebari a acestui articol. Ele nu au fost inventate de catre consultanti sau academicieni in laboratoarele lor de cercetare.

Intr-adevar, promovarea cunoasterii si a aplicarii unor asemenea concepte in practica nu poate fi realizata fara sprijinul industriei de consultanta in management sau a institutiilor academice. Au facut o treaba destul de buna pana acum.

Cu toate acestea, ascultand ceea ce practicienii au de spus, invatarea din practica este ceva ce inca nu am imbunatatit in mod considerabil. Aceasta este o conditie care trebuie indeplinita inainte ca procesul de maturizare a stiintelor administrative sa se accelereze in mod dramatic.

Linkuri relevante:

http://www2.dupont.com/Heritage/en_US/related_topics/donaldson_brown.html

http://www2.toyota.co.jp/en/vision/production_system/

http://hbr.org/1987/01/how-to-measure-yourself-against-the-best/ar/1

http://www.managerialaccounting.org/Balanced%20Scorecard.htm

http://www.motorola.com/Business/US-EN/Motorola+University/About