Articole etichetate cu ‘Managementul brandului’

Managementul plangerilor clientilor in mediul online

marți, 7 iunie 2011

Plangerile clientilor pot avea un mare impact asupra brandului si reputatiei unei companii, mai ales in contextul in care influenta Internetului a crescut in ceea ce priveste luarea deciziilor datorita accesibilitatii si transparentei sale. Astazi e foarte simplu sa publici recenzii negative cu privire la produse si/sau servicii.

Utilizatorii de internet isi exprima experientele personale despre serviciile primite pe platforme online, folosind site-uri mai complexe decat Twitter si Facebook, si anume softuri specializate pentru plangeri. Aceste site-uri au un motor de cautare optimizat, fiind in topul rezultatelor pe Google Search in momentul in care un utilizator cauta numele brandului sau o combinatie precum numele brandului +plangeri.

Aceste site-uri specializate si-au demonstrat popularitatea pentru ca sunt accesibile si ofera oamenilor senzatia  de a fi parte componenta a unei comunitati. Cu un nivel crescut de transparenta, acestea pot cauza probleme chiar si celor mai renumite branduri, punand la grea incercare echipele de management si PR. Uneori, o parere negativa exprimata online poate dauna mai mult imaginii unei firme decat o aparitie nefavorabila intr-un articol de ziar. De exemplu, cand Jeff Jarvis (autor al cartii What Would Google Do?) s-a plans despre calitatea serviciilor si a produselor Dell, a primit mai mult de 700 de comentarii la parearea sa (Javis, 2005); pentru ca, mai apoi, aceasta situatie sa duca la initiative de imbunatatire a calitatii serviciilor si produselor marca Dell.

Sursa: Paternoster (2010)

Diagrama de mai sus indica faptul ca numarul vizitatorilor a scazut in 2009, posibile cauze ale acestui fapt fiind:

  • companiile iau in calcul feedback-ul clientilor si isi imbunatatesc serviciile, produsele si demersurile;
  • imbunatatirea semnificativa a procedurilor si a tehnicilor de rezolvare a plangerilor clientilor si astfel nevoia clientilor de a lansa plangeri rasunatoare este eliminata;
  • companiile si-au imbunatatit managementul reputatiei online (Paternoster, 2010);

Diagrama include doar site-urile specializate de plangeri, fara sa ofere o analiza a plangerilor de pe alte platforme precum Twitter, Facebook si bloguri personale.

Managementul plangerilor online poate fi destul de dificil. Si totusi, nu e imposibil de realizat, mai ales cu ajutorul unei echipe dedicate manangementului de brand si serviciilor-clienti pentru a se ocupa de problemele legate de reputatie ce pot aparea, inclusiv de plangerile din partea clientilor.

Cativa din indicatorii de performanta ce pot fi extrem de folositori in masurarea si managementul plangerilor clientilor sunt:

De asemenea, o lista mai ampla cu exemple de Indicatori de Performanta din aria functionala Serviciul clienti, sunt disponibile pe IndicatoridePerformanta.ro.

 

Referinte

Paternoster, L. (2010), Managing your brand online: Dealing with complaints sites, disponibil la: http://www.instituteofcustomerservice.com/1711-3935/Managing-your-brand-online-Dealing-with-complaints-sites.html (accesat la 30 Noiembrie 2010).

Jarvis, J. (2005), Dear Mr. Dell, disponibil la:  http://www.buzzmachine.com/2005/08/17/dear-mr-dell/ (accesat la  30 Noiembrie 2010).

Alte referinte

IndicatoridePerformanta.ro (2010), Exemple de Indicatori Cheie de Performanta din aria functionala Vanzari si Serviciul clienti,  disponibile la:  http://www.indicatorideperformanta.ro/kpi/arii-functionale/vanzari-si-serviciul-clienti/ (accesat la 30 Noiembrie 2010).

Masurarea performantei brandului – o analiza profunda a atitudinilor si credintelor consumatorilor

miercuri, 6 aprilie 2011

Intr-un articol anterior („Managementul Performantei in Marketing: masurarea capitalului unui brand”) am revizuit conceptul de capital al brandului si diferite metodologii de masurare a acestuia propuse de catre practicieni si cadre universitare. Articolul de astazi doreste sa clarifice mai multe dimensiuni ale brandului folosite in masurarea performantei in branding.

Indicatorii de masurare a performantei pe care ii consideram de interes in acest context sunt urmatorii:

% Constientizarea brandului – se refera la populatia constienta de brandul respectiv (de exemplu, a auzit de acel brand) din segmentul tinta total. Cand se masoara constientizarea brandului, o atentie deosebita trebuie acordata metodologiei: constientizarea spontana sau asistata va fi masurata?

% Gradul de cunoastere a brandului – extinde populatia care recunoaste brandul, caci, pe langa faptul de a fi constienta de brand, ea detine si unele cunostinte despre acel brand. Aici, de asemenea, cunostintele pot fi spontane sau asistate si, cel mai important, este necesara dezvoltarea unei definitii clare a cunostintelor (Ce fel de informatii trebuie sa stie consumatorii despre brand si in ce masura astfel incat sa fie considerati ca avand „cunostinte despre brand”?).

% Proeminenta brandului – masoara gradul in care populatia declara un brand ca fiind primul brand pe care il iau in considerare atunci cand i se cere sa mentioneze nume de branduri pentru un anumit tip de produs. Poate oferi indicatii despre preferintele fata de un brand, dar relevanta ii este redusa prin faptul ca poate fi rezultatul unei reclame vazute recent sau al unui contact cu brandul si nu neaparat rezultatul unei experiente pe termen lung.

% Preferinta brandului – se refera la populatia care alege un brand in locul brandului competitor. Lupta pentru ca brandurile sa se situeze in topul preferintelor consumatorilor este una continua, deoarece a nu reusi sa oferi promisiunea brandului poate determina trecerea imediata la brandul concurentei si o schimbare in preferintele fata de brand. Scopul fiecarui brand este acela de a deveni brand cu preturi exclusive – primul pe lista brandurilor pe care consumatorii le prefera cel mai mult.

% Coerenta marcii – masoara gradul in care populatia percepe existenta unei corelatii intre diferite atribute ale brandului. Coerenta sau incoerenta sunt destul de dificil de masurat, deoarece oamenii nu reusesc sau nu se straduiesc sa analizeze atributele subtile ale brandului. Totusi, incoerenta evidenta poate avea un impact negativ asupra brandului. Acest lucru s-a intamplat cu Pepsi care a incercat de doua ori sa introduca noi concepte ce nu aveau legatura cu atributul de care tine de culoare si pe care consumatorii il asociaza cu Pepsi – este cazul Pepsi Blue din 2002 si Pepsi Cristal din 1992. Ambele s-au confruntat cu o rezistenta puternica din partea clientilor.

Observatii

Acestea sunt doar unele dintre indicatorii de performanta ai brandului. Practica si literatura de specialitate identifica diferite modele de masurare a performantei brandului care integreaza diferiti indicatori. Indiferent de modelul utilizat sau de propriul concept dezvoltat asupra a ce sa se masoare, cand si cum, organizatiile trebuie sa dispuna de o intelegere clara a dimensiunilor pe care le masoar si de metodologii bine articulate (in termeni de grupuri tinta, perioadele de masurare, intrebarile din sondaje, etc.).

Limite

Colectarea de date despre performanta este, in general, realizata prin intermediul unor sondaje aplicate consumatorilor. Acest lucru determina ca masurarea sa fie destul de scumpa si subiectiva (care se poate traduce intr-o lipsa de onestitate, in unele cazuri).

Scop

Totusi, sondajele sunt utile in evaluarea pozitiei unui brand in cadrul piatei relevante si a credintelor si atitudinilor consumatorilor fata de acesta. Intrucat piata si vanzarile genereaza masuri care reflecta comportamentul consumatorului real (frecventa achizitiilor, ratele de neachizitionare, etc), dimensiunile brandului ajuta la intelegerea atitudinilor consumatorilor care dezvolta si influenteaza acest comportament. Acestea implica analiza profunda a perceptiilor clientilor, a atitudinilor si a credintelor, toate acestea stand la baza actiunilor reale ale consumatorilor in ceea ce priveste produsul fizic pe care brandul il ofera.

 

Informatii suplimentare

Rajagopal (2008), “Measuring brand performance through metrics application”, Measuring Business Excellence, Vol. 12, No. 1, pp 29-38

Forethought Research (2009), “At Last! Brand Measurement Equals Brand Performance”, disponibil la: http://www.forethought.com.au/documents/162-At_Last__Brand_Measurement_Equals_Brand_Performance.pdf

Cele mai Inovatoare Companii din Lume 2010

marți, 21 decembrie 2010

Raportul „Cele mai Inovatoare Companii din Lume 2010” a fost publicat de Fast Company. Raporteaza analize a peste 250 de companii, inclusiv mai mult de 75 companii din afara Statelor Unite ale Americii si subliniaza Top 50 Cele mai Inovatoare Companii. In afara de Top 50, Fast Company a citat 59 Inovation All-stars, culese din Top 50 honorees din trecut si, in plus, a clasat Top 10 Cele mai Inovatoare Companii in 24 de categorii, inclusiv advertisingul si marketingul, biotehnologiea, filmul si televiziunea, media, muzica si sporturile.

Mai jos este o imagine a topului prezentat de revista Fast Company.

Sursa: Fast Company 2010

Ceea ce lipseste in acest raport este mijlocul prin care selectia si ierarhizarea au fost generate. Nu exista indicatori sau criterii de selectie a companiei, facand validitatea clasamentului indoielnica. Cu toate acestea, acest lucru ridica mai multe intrebari importante:

  • Pe ce baze o companie ar trebui considerata mai inovatoare decat alta?
  • Cat de importanta este diferenta dintre perceptia clientului despre o companie ca fiind relativ inovatoare fata de inovarea reala care a avut loc?
  • Inovarea ar trebui masurata in volum sau calitatea inovarii?

La nivel organizational, masurarea performantei in inovatie este de obicei realizata printr-o varietate de indicatori, multi dintre acestia sunt enumerati in biblioteca de exemple KPI disponibili pe www.IndicatoridePerformanta.ro:

% Ore petrecute pentru dezvoltarea de noi inovatii
% Rata de conversie a ideilor
$ Economii de costuri ale proiectului rezultate din inovatie
% Angajati implicati in procesul de inovare

Un alt exemplu de raport cu privire la performantele de inovare, de data aceasta la nivel national, este „Indicele de Capacitate a Inovarii”. Raportul contine clasamentul din 2009-2010 a Indicelui de Capacitate a Inovarii din 131 de tari, precum si factorii care au fost luati in considerare in timpul crearii clasamentului.

Referinte

  • smartKPIs.com (2010), „KPI examples for Knowledge and Innovation Functional Area, Innovation subcategory”, disponibil la: http://www.smartkpis.com/kpi/functional-areas/knowledge-and-innovation/innovation/ (accesat 21 Martie 2010).
  • smartKPIs.com (2010), „The Innovation Capacity Index” blog post, disponibil la: http://www.smartkpis.com/blog/2010/01/17/the-innovation-capacity-index/ (accesat 21 Martie 2010)
  • FastCompany.com (2010), „The World’s Most Innovative Companies 2010”, disponibil la: http://www.fastcompany.com/mic/2010 (accesat 21 Martie 2010)

 

 

Gestionarea reclamatiilor primite de la clienti in mediul online

joi, 9 decembrie 2010

Reclamatiile clientilor pot afecta foarte mult brand-ul si reputatia companiei, mai ales din moment ce internetul si-a crescut impactul asupra factorilor de decizie prin faptul ca este un mediu usor accesibil si transparent. In zilele noastre este foarte simplu sa publici online comentarii negative cu privire la produsele si/sau serviciile primite.

Utilizatorii de Internet isi exprima opiniile si isi impartasesc experientele privind existenta unui serviciu online, folosind chiar site-uri mai complexe decat Twitter si Facebook, cum ar fi agregatori specializati in reclamatii. Aceste site-uri sunt optimizate pentru motoarele de cautare si apar primele in rezultatele cautarii pe Google cand un utilizator cauta un nume de marca sau o combinatie de termeni, cum ar fi [numele marcii] + plangeri.

Agregatorii specializati in plangeri au inregistrat initial o utilizare crescuta deoarece sunt usor de accesat si oamenii se simt parte a unei comunitati. Cu un nivel ridicat de transparenta, aceste site-uri pot cauza probleme chiar si brandurilor populare, provocand echipele de PR si de management ale brand-ului. Uneori, daunele unui brand pot fi cauzate mai mult online decat intr-un articol mic dintr-un cotidian. De exemplu, atunci cand Jeff Jarvis (autorul lui „Ce ar face Google?”) s-a plans de calitatea serviciilor si a produselor Dell, a primit peste 700 de comentarii la postul sau (Jarvis, 2005). Ulterior, acest lucru a dus la initiative pentru imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor oferite de compania Dell.

Get Satisfaction Graph

Cu toate acestea, graficul de mai sus indica faptul ca numarul de vizitatori a fost in crestere in 2009, acest lucru fiind posibil cauzat de mai multe motive:

  • companiile sunt atente la feedback-ul clientilor si isi imbunatatesc produsele, serviciile si comenzile
  • tehnicile si procedurile devin mai bune pentru rezolvarea reclamatiilor clientilor, prin urmare, se elimina necesitatea unui client de a fi mai activ in legatura cu plangerea
  • companiile si-au crescut performanta in gestionarea reputatiei lor online (Paternoster, 2010).

Diagrama include numai agregatorii de specialitate privind plangerile, fara a oferi o analiza a reclamatiilor de pe alte platforme online precum Twitter, Facebook si blogurile personale.

Gestionarea reclamatiilor intr-un mediu online poate fi destul de provocatoare. Cu toate acestea, se poate realiza cu o echipa de management al brand-ului si servicii pentru clienti care sa se ocupe de problemele de renume care apar, inclusiv solutionarea reclamatiilor clientilor.

Unii Indicatori de Performanta Cheie care pot fi foarte utili in masurarea si gestionarea reclamatiilor clientilor sunt:

In plus, un numar mare de exemple de Indicatori de Performanta Cheie pentru Serviciile de Client este disponibil in sectiunea KPI exemple pe smartKPIs.com.

Referinte

  • Paternoster, L. (2010), Managing your brand online: Dealing with complaints sites, disponibil la: http://www.instituteofcustomerservice.com/1711-3935/Managing-your-brand-online-Dealing-with-complaints-sites.html (accesat 30 Noiembrie 2010)
  • Jarvis, J. (2005), Dear Mr. Dell, disponibil la: http://www.buzzmachine.com/2005/08/17/dear-mr-dell/ (accesat 30 Noiembrie 2010)

Resurse aditionale