Arhiva autor

Prezenta romaneasca la Forumul Balanced Scorecard Dubai 2012

miercuri, 25 aprilie 2012

Delegatia companiei de cercetare si consultanta in managementul performantei, Acumen Integrat, reprezentata de Adrian Brudan, Manager Solutii Performanta Organizationala, participa in perioada 21-26 aprilie la Forumul Balanced Scorecard Dubai 2012. Acesta este al doilea an in care delegatia Acumen Integrat este prezenta la eveniment.

Forumul Balanced Scorecard Dubai 2012 cuprinde o gama variata de sesiuni de prezentare, reunind vorbitori de renume in executia strategiei si managementul performantei, precum dr. Robert Kaplan, dr. David Norton, Alan Fell, Jeroen De Flander si delegati dintr-o varietate de industrii: administratie publica, industria petroliera, finante, sanatate, din diverse tari ale comunitatii GSC, Asia, Africa si Europa.

Balanced Scorecard Forum Dubai 2012 - Masterclass

Principalul moment al evenimentului este dedicat Masterclass-ului de doua zile facilitat de catre autorii si primii dezvoltatori ai Balanced Scorecard, Dr. David Norton si Dr. Robert Kaplan. Pe parcursul celor doua zile de Masterclass, Dr. Robert Kaplan si Dr. David Norton vor aborda subiecte importante referitoare la executia strategiei si managementul performantei prin intermediul sistemului Balanced Scorecard, printre care:

  • Sistemul de Executie a Strategiei: de la A la Z;
  • Hartile Strategiei si Balanced Scorecard;
  • Executia Strategiei si prezentarea celui mai relevant studiu de caz – Volkswagen do Brazil;
  • Importanta stabilirii de KPIs relevanti, selectarea si finantarea initiativelor strategice;
  • Alinierea organizatiei la strategie;
  • Legatura dintre strategie si actiuni;
  • Managementul Riscului: studiu de caz interactiv – Experienta Harvard;
  • Alinierea angajatilor la strategie;
  • Imbunatatirea continua a strategiei organizationale;
  • Implementarea BSC: Conducerea spre schimbare si rolul CEO-ului

Agenda evenimentului este dedicata prin excelenta studiilor de caz in raport cu implementarea Balanced Scorecard, atat de catre consultanti de renume in domeniu, cat si de practicieni cu experienta si rezultate remarcabile in implementarea unor astfel de sisteme in cadrul propriilor organizatii.

Balanced Scorecard Forum Dubai 2012

Participarea la acest eveniment confirma angajamentul companiei Acumen Integrat in sustinerea mediului economic din Romania prin integrarea de noi idei si metodologii consacrate la nivel international, precum Balanced Scorecard.

Adrian Brudan este Manager Solutii Performanta Organizationala in cadrul Acumen Integrat si editor al portalului www.IndicatoridePerformanta.ro. Cu studii si pregatire efectuate in Europa, Asia si Australia, Adrian este unul din expertii emergenti in domeniul managementului performantei si Balanced Scorecard din Romania si a Modelelor de Maturitate folosite in Managementul Performantei la nivel international.

Despre Acumen Integrat

Acumen Integrat este o companie romaneasca de cercetare si consultanta, cu sediul in Cluj-Napoca, specializata in oferirea de solutii in managementul performantei la nivel strategic, operational si individual. Serviciile oferite cuprind implementarea de sisteme de management al performantei, audit de performanta, optimizarea folosirii indicatorilor de performanta, instruire profesionala si management de proiect. Compania opereaza www.IndicatoridePerformanta.ro, cea mai mare comunitate de profesionisti din Romania specializata in masurarea si managementul performantei.


Evenimente Acumen Integrat

Agenda evenimentelor organizate in acest an de Acumen Integrat este disponibila la adresa www.indicatorideperformanta.ro/cursuri-training-conferinte/agenda2012 si cuprinde:

  • Cursuri deschise pe teme legate de Managementul Performantei
  • Forumul Performanta, Strategie si Balanced Scorecard in Romania 2012
  • Conferinta Managementul Performantei in Romania 2012


Contact

Pentru mai multe informatii, va rugam sa ne contactati:
Gabriela Grosu, Coordonator Marketing si Comunicare
Tel.: +40 264 414 360, Email: Gabriela.Grosu@acumen.ro, Web: www.acumenintegrat.ro

Masurarea performantei si selectia KPIs in sectorul serviciilor oferite de biblioteci

luni, 1 august 2011

Cu un numar estimat de 122.566 unitati de toate tipurile (biblioteci publice, universitare si scolare), numai in Statele Unite (American Library Association, 2010), sectorul reprezentat de biblioteca publica este de o importanta majora pentru dezvoltarea pe termen lung a indivizilor, colectand si punand la dispozitie pentru utilizare resurse valoroase de informatie de care acestia au nevoie si pe care le utilizeaza in toate aspectele legate de viata.

Masurarea performantei in sectorul bibliotecii publice are o istorie lunga. Un eveniment important a fost stabilirea proiectului EQUINOX, o initiativa la nivel european, finantata de Telematics pentru Bibliotecile de Programe (de la Comisia Europeana). Lansat in 1998, avea ca scop extinderea masurilor traditionale de performanta cu indicatori pentru mediul bibliotecii electronice, pe de o parte si, pe de alta parte, sa dezvolte un instrument integrat de management al calitatii si masurarea performantei adresandu-se nevoilor managerilor de biblioteca. Aceasta initiativa a aparut din concluziile unor proiecte anterioare, care a subliniat necesitatea de a sprijini managerii de bibilioteci hibride (traditionale si electronice), de la o masurare mai flexibila a performantei si perspectiva de management al calitatii, care a fost ISO 9002.

Cu toate acestea, pana in 2004, in momentul Summit-ului Mondial privind Societatea Informationala, Sectiunea de Statistica si Evaluare a Federatiei Internationale a site-ului Asociatiilor si Institutiilor Bibliotecare (IFLA), inca nu a stabilit un set “robust”  de statistici de biblioteca la nivel mondial. Pentru a rezolva aceasta nevoie a fost pusa in aplicare o initiativa globala de dezvoltare a statisticilor de bibilioteca (Ellis, Heaney, Meunier, Poll, 2009) si mai multi indicatori de baza” au fost identificati, axandu-se pe cinci nivele:

  • Acces si facilitati (de exemplu: # Biblioteci la 1000 locuitori)
  • Colectie (de exemplu: # Volume in biblioteci publice la 1000 de locuitori literati)
  • Utilizarea bibliotecii si utilizatorii (de exemplu: # Utilizatorii inregistrati in bibliotecile de invatamant superior ca procent din numarul de studenti)
  • Personalul de bibilioteca (de exemplu: # Salariati in bibliotecile publice)
  • Cheltuieli (de exemplu: $ Cheltuieli pe literatura si informatii pe cap de locuitor in bibliotecile publice)

Masurarea performantei bibliotecilor

Impreuna cu aceste initiative macro, bibliotecile individuale au propriile eforturi de masurare a performantelor. De ce ar trebui sa se concentreze pe asta? Din cauza a cel putin trei motive:

  1. Datele pe care le ofera, ca urmare a procesului de masurare, pot fi utilizate ulterior pentru a produce statistici agregate macro (similare cu cele mentionate mai sus), necesare la nivel regional, national sau global.
  2. Bibliotecile publice, sustinute cu mijloace din finantarea publica, trebuie sa fie responsabile pentru modul in care folosesc resursele si modul in care acestea furnizeaza serviciile pentru care sunt fondate.
  3. Numerele rezultate din procesul de masurare sunt de mare importanta pentru societate, in special cele legate de utilizatori si folosirea bibliotecii deoarece reflecta dimensiuni conectate la statutul intelectual, cultural sau preocupari ale populatiei.

Astazi, exista un numar mare de indicatori utilizati ca parte a initiativelor de masurare a performantei bibliotecilor. Unii sunt construiti folosind standarde si formate diferite, astfel aceste masuri variaza de la un tip de biblioteca la altul, in functie de natura operatiunilor (biblioteca nationala, biblioteca scolara, etc.) Altele sunt generice si pot fi folosite in orice tip de institutie bibliotecara.

In cazul celor din urma, standardele internationale ISO 11620 “Indicatorii de performanta a bibiliotecilor” descriu un numar de 45 indicatori pentru solutionarea problemelor relevante pentru aproape toate tipurile de biblioteci, cum ar fi (Poll, 2008):

  • # Valoarea medie a duratei de prelucrare a documentelor
  • % Rata de satisfactie a utilizatorilor
  • # Viteza de imprumut inter-biblioteca
  • $ Cost per download pe sursa electronica
  • % Mijloace de biblioteca primite de subventii speciale

Acesti indicatori generali sunt completati de mai multi indicatori de performanta care reflecta situatia la nivel national (si pot fi folositi in cazul bibliotecilor nationale):

  • % Publicatiile nationale dobandite de biblioteca nationala
  • % Acoperirea colectiei din productia nationala mass-media
  • % Personal in colaborare nationala sau internationala

Un aspect important in activitatea bibliotecii este digitizarea, importanta pentru cel putin doua motive: face colectiile de patrimoniu universal disponibile si permite conservarea materialului original prin punerea la dispozitie a unui surogat digital (Poll, 2008). Un exemplu de masura a performantei de digitizare este % Documente digitalizate per colectie speciala.

 

Resurse

Pentru o lista de exemple de KPIs pentru biblioteci vizitati: : http://www.indicatorideperformanta.ro/kpi/industrii/arta-si-cultura/biblioteci-si-arhive/

Pentru a vedea unele dintre acesti indicatori de performanta utilizati in practica, puteti vizita Biblioteca Nationala a Romaniei din sectiunea KPIs in practica a IndicatoridePerformanta.ro.

 

Referinte

American Library Association (2010), Number of Libraries in the Unites States Fact Sheet, disponibil la: http://www.ala.org/ala/professionalresources/libfactsheets/alalibraryfactsheet01.cfm (accesat la 26 Martie 2010).

Ellis, S., Heaney, M., Meunier, P. & Poll. R. (2009), Global Library Statistics, IFLA Journal, Vol. 35, No. 2, pp. 123-130.

Poll, R. (2008), The cat’s pyjamas? Performance indicators for national libraries, Performance Measurement and Metrics, Vol. 9, No. 2, pp. 110-117.

Masurarea performantei in Consultanta in afaceri

miercuri, 27 iulie 2011

Industria de Consultanta in afaceri este un sector economic caracterizat de unul dintre cele mai mari niveluri de valoare adaugata produsa. Spre deosebire de productie de exemplu, Consultanta in afaceri poate sa aduca venituri mari cu un consum destul de redus de resurse.

Sectorul include furnizarea unei game impresionante de servicii pentru afaceri, de la planificarea strategiei si managementul schimbarii, pana la finante corporative, tehnologie, resurse umane sau marketing. Industria a cunoscut o evolutie foarte dinamica, de la stadiul de boom al sectorului, la perioadele de recesiune si, de asemenea, la cresterea neintrerupta a acestuia.

Business Consultant

In 2005, odata cu publicarea “Business Consulting” in The Economist, s-a sustinut ca industria se confrunta cu o “rascruce”, clientii devenind extrem de pretentiosi. Acest lucru nu a fost o surpriza, potrivit lui Bjorn-Erik Willoch de la Capgemini, avand in vedere faptul ca in anii ’90, consultantii castigau mult cu putin efort si impresionau clientii doar “citind revistele potrivite”. Mai mult decat atat, o realitate frecventa mentionata de catre Michael Traem de la AT Kearney a fost faptul ca clientii au inceput sa isi creeze propriile echipe de consultanta pe plan intern. Una peste alta, a fost clar ca acestia se saturasera de prezentari strategice si cereau rezultate. Astfel, inovarea, calitatea remarcabila si nivelurile ridicate de performanta au fost lucrurile care puteau tine companiile de consultanta in afaceri pe piata.

Astazi, in multe tari, industria se confrunta din nou cu mari provocari datorita faptului ca bugetele au fost reduse in aproape orice domeniu de activitate, mai ales cand vine vorba de proiecte pe termen lung concentrate pe consultanta. Adesea, companiile se focuseaza in principal asupra supravietuirii pe termen scurt. Drept consecinta, investitiile lor in consolidarea interna sunt adesea considerate o prioritate secundara.

In acest context, firmele de consultanta trebuie sa fie foarte atente atunci cand vine vorba de performantele lor. Pentru a ramane in competitie, nu numai liderii la nivel mondial, cat si firmele de consultanta de orice tip si dimensiune considera avantajoasa urmarirea performantei proiectelor lor de consultanta si a consultantilor.

Firmele de consultanta pot alege din mai multi indicatori atunci cand vine vorba de masurarea performantei. Trei dintre cei mai populari Indicatori Cheie de Performanta utilizati sunt:

1. % Ore de consultanta facturate

% Ore de consultanta facturate  masoara procentul orelor de consultanta care genereaza in mod direct venit, fiind facturate clientului, din numarul total de ore de consultanta. Din timpul petrecut de consultanti pe proiecte de consultanta, in unele cazuri, unii petrec timp prestand munca netaxabila si, de obicei, acest lucru este inerent deoarece estimarea valorii exacte de timp pentru un proiect poate fi dificil de precizat. Intarzierile pot aparea, de asemenea, dar nu vor fi suportate de client in toate situatiile.

Calcul:

% Ore de consultanta facturate = (#  Ore de consultanta prestate care sunt facturate clientului / # Ore de consultanta)*100

2. % Rata de utilizare a angajatilor

Este bine cunoscut faptul ca activitatile de consultanta nu sunt continue si consultantii nu sunt implicati in proiecte permanente. De asemenea, ei pot folosi o mare parte din timpul muncii lor realizand diverse activitati, cum ar fi documentarea, cercetarea, scrierea si asa mai departe.

Rata de utilizare a angajatilor masoara timpul in care angajatii sunt implicati in proiecte concrete, aducatoare de venituri, comparativ cu disponibilitatea lor.  Poate fi masurata la nivel individual (% Rata de utilizare a angajatilor), la nivelul unui grup de consultanti sau pentru a reflecta utilizarea de ansamblu a consultantilor companiei.

Calcul:

%  Rata de utilizare  a angajatilor = (# Timpul in care angajatii sunt implicati in proiecte aducatoare de venituri / # Timpul disponibil pentru munca pe proiecte)*100

3.  % Rata de realizare a venitului potential

Firmele de consultanta detin o lista de preturi care contine taxele pe care le percep, de obicei pe ora, pentru diverse servicii pe care le ofera. Cu toate acestea, in majoritatea cazurilor, preturile de lista raman “pe lista”, deoarece sunt negociate de catre clienti si variaza de la un proiect la altul. Pentru a vedea cat de mult au obtinut din preturile de pe lista lor, firmele de consultanta isi calculeaza % Rata de realizare a venitului potential.

Calcul:

% Rata de realizare a venitului potential = ($  Venitul efectiv obtinut / $ Venitul potential, calculat pe baza preturilor de lista)*100

Acestia sunt doar trei dintre cei mai populari KPIs in Consultanta in Afaceri. Vizitati www.IndicatoridePerformanta.ro pentru mai multe exemple de KPIs din industria de consultanta.

 

Recomandari

Pentru a verifica cele mai recente stiri din industria de consultanta, va recomandăm: Consultant-News.com.

 

Referinte

IndicatoridePerformanta.ro (2010), KPIs pentru Consultanta in afaceri, disponibil la:  http://www.indicatorideperformanta.ro/kpi/industrii/servicii-profesionale/consultanta-in-afaceri/ (accesat la 21 Martie 2010).

Writer, S. (2005), Business consulting at the crossroads, disponibil la: http://www.consultant-news.com/article_display.aspx?p=adp&id=2201 (accesat la 21 Martie 2010).

Zacks Investment Research (2009), Business Consulting: Industry Outlook, disponibil la:http://www.istockanalyst.com/article/viewarticle/articleid/3220694 (accesat la 21 Martie 2010).

Prioritatile de cercetare pentru marketing in 2010-2012

joi, 21 iulie 2011

Sursa: MSI (2010)

Datorita instabilitatii economice, 2010 a fost un an cu provocari semnificative pentru Directorii de Marketing (CMOs) si pentru vanzatorii din intreaga lume. 2011 a fost, de asemenea, asteptat sa fie o provocare, deoarece efectele recesiunii economice continua sa fie simtite in multe economii, precum si schimbarile in asteptarile si cerintele clientului.

In acest sens, Institutul de Stiinta a Marketingului (MSI), una dintre autoritatile de marketing lidere in lume, a identificat ca top prioritati de marketing pentru anii 2010-2012 urmatoarele doua directii principale (MSI, 2010):

  1. Strategia de marketing care anticipeaza si raspunde la conditiile de schimbare:
  • Utilizarea informatiilor din piata pentru a identifica oportunitatile de crestere profitabila;
  • Intelegerea experientei si a comportamentului clientului;
  • Dezvoltarea capabilitatilor de marketing pentru o organizatie orientata spre client;
  • Identificarea si concretizarea oportunitatilor de inovare.
  1. Practica si managemenetul marketingului intr-un scenariu transformat:
  • Transmiterea valorii prin vizibilitate media crescuta si canale;
  • Gestionarea brand-urilor intr-o piata transformata;
  • Alocarea resurselor pentru activitatile de marketing;
  • Influenta instrumentelor de cercetare si surse noi de date.

Cercetarea indicatorilor de marketing in toate aspectele mentionate ca prioritati, poate aduce valoare ridicata rezultatelor. In plus, managementul performantei in marketing si responsabilitatea au fost prioritate de top in cercetare, identificata de MSI pentru anii 2008-2010 (MSI, 2008).

Despre Institutul de Stiinta a Marketing-ului

MSI are misiunea de a asigura conducerea intelectuala in marketing si domeniile sale aliate, cu scopul de a imbunatati si influenteza gandirea si practica de afaceri, prin mijloacele de sustinere a cercetarii de inalta calitate academica. La fiecare doi ani, companiile membre MSI voteaza pentru a stabili subiectele pe care le doresc a fi cercetate academic, oferind astfel directia pentru eforturile de cercetare in domeniul marketingului.

IndicatoridePerformanta.ro contine peste 70 de exemple de KPIs pentru Marketing si Comunicare care pot fi utilizati pentru a imbunatati performanta in marketing.

 

Referinte

Marketing Science Institute (2010), Top 2010-2012 MSI Research Priorities, disponibil la: http://www.msi.org/research/index.cfm?id=271.

Marketing Science Institute (2008), Top 2008-2010 MSI Research Priorities, disponibil la:  http://www.msi.org/pdf/MSI_RP08-10.pdf.

Bune practici in managementul performantei – sisteme, instrumente si cultura

miercuri, 20 iulie 2011

Aurel Brudan, Performance ArchitectDeseori mi se cer sfaturi despre cum sa realizeaza managementul performantei in mod corect. O intrebare relevanta deoarece este mai usor sa se faca greseli in implementarea practicilor de management al performantei decat sa se realizeze in mod corect acest lucru. Sunt importante clarificarea terminologiei si intelegerea contextului fiecarei entitati in proiectarea unei bune arhitecturi a performantei care sa se potriveasca mediului si dinamicii culturii organizationale. Cu toate acestea, consider ca exista cel putin trei piloni-cheie ca bune practici in managementul performantei:

  • Un sistem integrat de management al performantei
  • Utilizarea instrumentelor pentru a sprijini evolutia organizationala
  • O cultura a performantei orientate spre invatare, inovare si fericire

Alegerea termenilor este primul pas pentru a intelege meritele unui sistem integrat de management al performantei:

  • Integrat = care unifica armonios intr-un ansamblu coerent elemente separate
  • Managementul Performantei = conduce in mod activ scopul realizarii rezultatelor dorite
  • Sistemul = ansamblu compus din mai multe parti integrate

Acesti termeni sunt extrem de descriptivi. Multe organizatii inca mai folosesc termeni cum ar fi cadrul de gestionare a performantei, instructiuni, reguli si regulamente, raportare. Acesti termeni sunt limitati, insipizi si rigizi. Termenul “sistem” imediat ridica intrebari cu privire la componentele sale, relatia lor si interactiunea cu mediul inconjurator.

Termenul “Integrat” reflecta o baza filosofica a unui astfel de sistem, care actioneaza ca un sistem nervos central pentru organizatie, fiind conectat la toate celelalte sisteme si transferand datele-cheie legate de procesul decizional al organizatiei. Acesta actioneaza ca un consiliu de putere, la care alte sisteme, cum ar fi cele bugetare, de comunicare, de management al calitatii, de productie, lantul de aprovizionare, managementul portofoliilor sunt conectate. Ca o coloana vertebrala a organizatiei, acest sistem ofera siguranta ca directia organizationala este urmata, progresul este monitorizat si informatiile relevante pentru luarea deciziei sunt comunicate.

“Integrat” reflecta, de asemenea, o abordare unitara a gestionarii mediului organizational, functional si de performanta individuala. Aceste trei niveluri folosesc in mod traditional sisteme individuale de management al performantei care, in teorie, ar trebui sa comunice unul cu altul, dar, in practica, de cele mai multe ori nu o fac. Un sistem integrat de management al performantei intruchipeaza elemente din totalul nivelurilor, cu subsisteme la nivel strategic, operational si individual. Diferenta majora dezvolta o arhitectura unificata de performanta care, in mod clar, reprezinta sistemul integrat de management al performantei in organizatie, in loc de a incerca  sa-l repare si sa conecteze subsistemele intre ele.

Recunoasterea   utilizarii instrumentelor de management este un alt ingredient important al unei “calatorii” de management al performantei. Ca oameni, este in natura noastra sa folosim instrumente pentru a obtine rezultatele dorite: trebuie sa folosim pluguri pentru terenurile agricole, trenuri pentru transport si instrumente muzicale pentru a canta. Acelasi lucru se aplica si la nivel de organizatie unde avem nevoie de instrumente pentru a realiza mai mult. Gama de instrumente in managementul performantei este foarte diversa, deoarece instrumentele intr-un context de afaceri se refera mai mult la cele conceptuale si la actiuni si mai putin la obiecte fizice:

  • Indicatori Cheie de Performanta
  • Tinte
  • Rapoarte de performanta
  • Obiective
  • Harta Strategiei
  • Scorecard de Performanta
  • Dashboard Operational
  • Portal online dedicat imbunatatirii performantei
  • Starea Dorita de Evolutie
  • Initiative
  • Revizuiri ale performantei
  • Planuri de Performanta Individuala
  • Catalog KPI
  • Glosar de performanta
  • Ahitectura sistemului de performanta

Constientizarea unor astfel de instrumente si construirea unei taxonomii usor de comunicat/inteles este un pas esential spre o abordare clara si eleganta pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de management al performantei.

In timp ce sistemul si forma instrumentelor contribuie la structura unei arhitecturii a performantei, cultura organizationala o aduce la viata. Organizatiile sunt entitati vii cu propria lor identitate in mare masura influentata de oamenii care lucreaza impreuna sub umbrela lor. In timp ce, in mod traditional, organizatiile au fost gestionate folosind mentalitatea “comanda si control”, astazi tot mai multe organizatii adopta sisteme de gandire sau un mix intre cele doua. Tot mai multi angajati cu diverse cunostinte trebuie sa ia decizii independente, iar abordarile frecvente si traditionale de management sunt lasate la urma.

Astazi, de cele mai multe ori contractul social se extinde dincolo de traditionala relatie angajator – angajat, care este determinata de productivitate si de recompensarea salariatului. Dezvoltarea angajatilor pentru a deveni cei mai buni poate fi satisfacatoare atat la nivel personal, cat si la nivel profesional. Un angajat cu o viata personala implinita este o persoana mai fericita si aceasta fericire tinde sa aiba un impact pozitiv asupra vietii profesionale. Un angajat mai realizat intr-un sens profesional tinde, de asemenea, sa aiba un impact pozitiv asupra performantei organizationale in anumite conditii.

Asadar, organizatiile care pun accent pe relatia cu angajatii nu numai in sensul strict al relatiei angajator/angajat, pot fi cei care sunt cei mai buni la dezvoltarea unei culturi a performantei. Alimentarea in mod activ a dezvoltarii personale si profesionale a angajatilor creeaza un mediu predispus la invatare si inovare, unde creativitatea si imbunatatirea ies in evidenta in mod organic.

Un astfel de mediu necesita o refacere a mentalitatii pay-for-performance in favoarea menatalitatii learn-for-performance.

O trecere de la performanta pentru crestere si profit la performanta pentru realizare si fericire.

De la executarea strategiei la arhitectura de performanta.

Stabilirea tintelor in masurarea performantei

marți, 19 iulie 2011

Stabilirea si monitorizarea tintelor si intelegerea implicatiilor dinamicii lor nu sunt atat de simple precum par. Pentru a face acest lucru si cu maxim de beneficii, este important sa se asigure:

  • Intelegerea conceptul de “tinta”. Utilizat uneori in mod intersanjabil cu termeni precum obiectiv sau scop, o tinta reprezinta un nivel dorit sau un nivel minim de perfomanta.
  • Intelegerea relevantei si scopului tintelor in contextul managementului performantei. Anumite niveluri de tinta pot fi utilizate ca parghii pentru a stimula imbunatatirea, intrucat favorizeaza legatura dintre angajamente si scopul de a obtine mai mult.
  • Implicarea angajatilor. Acest lucru faciliteaza intelegerea procesului de catre acestia si, in acelasi timp, le ofera si un sentiment de proprietate. Prin urmare, tintele sunt mai putin susceptibile de a fi stabilite in mod subiectiv, in termeni de ceea ce cred angajatii ca e probabil sa realizeze (astfel ca acestia nu sunt penalizati pentru neatingerea unei tinte), tintele fiind stabilite in termeni de niveluri dorite de calitate si cantitate.
  • Luarea in considerare a valorilor medii ale industriilor, acestea pot ajuta in evaluarea propriei performante. Surse precum cele furnizate de catre organizatiile de cercetare bine recunoscute J.D. Power & Associates pot fi folositoare in furnizarea de date valoroase in aceasta privinta.

Stabilirea tintelor fara un scop anume este contraproductiva. Unii indicatori de performanta se afla in afara controlului organizatiei sau al personalului. Altii reflecta statutul si, cu toate acestea, nu justifica stabilirea unei tinte.

Fiind legate de obiective si indicatori, tintele ar trebuie sa fie ele insele SMART:  Simple, Masurabile, posibil de Atins, Realiste si incadrate in Timp .

Unele probleme care pot sa apara in contextul stabilirii si monitorizarii tintelor sunt urmatoarele:

  • Lipsa de perseverenta in monitorizarea tintelor de-a lungul timpului; aceasta este singura modalitate de a le evalua impactul asupra imbunatatirii performantei. In timp, trebuie sa realizam daca am stabilit tintele corecte si interpretarea lor corecta (in termeni de “lumini caracteristice traficului”);
  • Lipsa de date nesigure;
  • Tintele lucreaza unele impotriva celorlalte.

Fara indoiala, cu toate ca viziunile strategice sunt dificil de comunicat si de imbratisat, descompunerea obiectivelor de top in tinte mai mici si mai concrete, precum si crearea sinergiilor necesare vor face ca procesul de livrare sa fie mult mai usor.

 

Referinte

Harvard Business (2007), Tips for settting performance targets, disponibil la:  http://ww3.harvardbusiness.org/corporate/demos/hmm10/performance_measurement/tips_for_setting_performance_targets.html.

Idea.gov.uk (2005),  Target Setting – A Practical Guide, disponibil la:  http://www.idea.gov.uk/idk/aio/985665.

Businesslink.gov.uk,  Measure performance and set targets, disponibil la:  http://www.businesslink.gov.uk/bdotg/action/detail?type=RESOURCES&itemId=1079681262.

Calatoria pentru imbunatatirea performantei

marți, 12 iulie 2011

O “calatorie” pentru imbunatatirea performantei afacerii necesita un motiv, un plan si un set de principii pe care sa le urmeze.

Motivul poate fi pur si simplu dorinta de a imbunatati performanta afacerii. Unele motive pot fi mult mai diverse si mai complexe. Deci, un punct posibil de plecare pentru calatorie ar fi raspunsul la urmatoarea intrebare: Care ar fi motivul principal pentru gestionarea performantei organizationale?

Planul reprezinta setul de pasi care implica determinare, rabdare si abilitati in vederea realizarii procesului de implementare:

  1. Vedeti unde va aflati in acest moment: analizati contextul afacerii, misiunea organizatiei, intelegerea comuna asupra performantei, procedurile in vigoare, precum si capabilitatile interne. Intrebarea la care trebuie sa se raspunda: care este statusul actual al organizatiei?
  2. Stabiliti-va directia: analizati care este diferenta dintre realitatea actuala a afacerii si unde va ajunge organizatia prin atingerea performantei. Intrebarea la care trebuie sa se raspunda este: unde vreti ca afacerea sa fie, la o anumite perioada de timp de acum inainte?
  3. Creati planul de imbunatatire a performantei: incercati sa cunoasteti strategiile pe care planuiti sa le implementati, resursele de care aveti nevoie si modalitatea de a le obine. Planuiti cum sa acoperiti diferenta dintre statusul actual si acela unde vreti sa ajungeti cu afacerea. Intrebarea la care trebuie sa se raspunda este cum sa atingeti performanta pe care o doriti?
  4. Timpul de implementare: aplicati planul in practica cu ajutorul efortului consecvent care incurajeaza schimbarea si imbunatatirea. Fixati perspectiva organizationala asupra imbunatatirii rezultatelor, proceselor si procedurilor prin invatare. Acordati timp, intrucat nu se poate intampla dintr-o data. Aveti nevoie atat de KPIs, cat si de echipe dedicate care sa exceleze. Ce anume face organizatia pentru a atinge performanta?
  5. Monitorizati: colectati datele, revizuiti planul si observati imbunatatirile. Comparati-le cu planul. Controlati ceea ce spun datele si actionati pe viitor astfel incat sa va mentineti pe drumul cel bun in ceea ce priveste calatoria de imbunatatire a performantei. Intrebarea la care trebuie sa se raspunda este: care este nivelul actual al performantei, in comparatie cu planul initial?

Ghidul celor mai bune practici propune un set de principii pe care le puteti urma de-a lungul calatoriei:

  • Incepeti simplu, cu un motiv, un plan si un set de principii;
  • Masurati ceea ce este important;
  • Clarificati responsabilitatile si scadeti nivelul birocratiei;
  • Utilizati tehnologia corespunzatoare pentru afacere;
  • Masurati imbunatatirile;
  • Bazati-va deciziile pe date si fapte;
  • Actiunile duc la progres si nu datele;
  • Indicatorii Cheie de Performanta si echipele dedicate lucreaza impreuna.

Calatoria de imbunatatire a afacerii necesita pregatire, actiune si masurare!

 

Mai multe resurse:

Idea.gov.uk  (2006),  The improvement journey: overview, disponibil la: http://www.idea.gov.uk/idk/reg/login.do?redirect=http%3A%2F%2Fwww.idea.gov.uk%2Fidk%2Fcore%2Fpage.do%3FpageId%3D1292609, (accesat 1 Octombrie 2009).
KPIzone.com  (2006),  Best Practice Guide, disponibil la:  http://www.ccinw.com/kpizone/instance/resources/userDocs/AttDoc8.pdf, (accesat 1 Octombrie 2009).

Economiile emergente influenteaza preturile produselor de baza – O corelatie intre tendintele de pret al vinului si titeiului

luni, 4 iulie 2011

Un articol recent publicat in “The Economist”, evidentiaza o corelatie interesanta intre tendintele preturilor de vin si titei in intreaga lume, pentru perioada 1998-2010. Cercetarea realizata de catre doi experti de la Fondul Monetar International (FMI), Cevik Servan si Saasi Tahsin, arata ca achizitia are doar un impact marginal asupra preturilor.

De obicei, asa cum este recunoscut in articol, expertii in vinuri explica miscarile de pret, analizand factorii ofertei, cum ar fi efectele conditiilor meteo si efectele varstei. Cu toate acestea, asa cum rezultatele studiului concluzioneaza, cresterea economica rapida de pe pietele emergente a avut un impact mult mai mare asupra pretului vinului, ca si asupra pretului titeiului si a altor marfuri din ultimii zece ani.

Acest lucru se datoreaza cresterii rapide a economiilor emergente, cum ar fi cea a Chinei, Indiei, Braziliei sau Rusiei, printre altele. In general, economiile emergente au reprezentat o crestere mai mult de 100% a cererii de titei la nivel mondial intre 1998 – 2010, in timp ce consumul de titei in tarile mai dezvoltate a scazut.

De asemenea, puterea crescuta de cumparare pe pietele emergente “a impulsionat consumul de vin”, incepand cu China, depasind  Marea Britanie ca  cea mai mare piata de export pentru vinul rosu, in timp ce consumul in Europa, in special in tarile consumatoare de vin, cum ar fi Franta si Italia, a scazut.

Pe baza acestor tendinte economice, Cevik si Saasi, cei doi economisti FMI, au construit un model economic pentru a explica variatiile in termenii pretului de titei si vin, prin analiza acelorasi variabile sau indicatori:

  • # Productie (pentru titei si vin)
  • % Rata de crestere (pentru economiile bogate si emergente)
  • $ Lichiditatea in exces la nivel global

Corelatia intre preturile vinului si al uleiului

Sursa: The Economist, 2011

Asa cum rezultatele studiului arata, intre 1998 si 2010, a existat o corelare de peste 90% intre variatiile preturilor titeiului si vinului.

Pentru mai multe perspective asupra celor mai adecvati  Indicatori Cheie de Performanta pentru a masura tendintele financiare, vizitati exemplele de KPIs din aria functionala  Finante de pe IndicatoridePerformanta.ro.

 

Referinte

The Economist (2011), Fluid Logic – why two economists have found it increasingly hard to distinguish oil from wine, Commodity prices, disponibil la:  http://www.economist.com/node/17969905?story_id=17969905 si  http://www.economist.com/blogs/dailychart/2011/01/oil_and_wine&fsrc=nwl, (accesat 7 Februarie 2011).

De la Scorecardul Corporativ – Analog Devices la conceptul popular – Balanced Scorecard: origini si evolutie

duminică, 3 iulie 2011

Editorial Balanced Scorecard in Romania 9/2011

Asa cum am detaliat in editorialele precedente, Balanced Scorecard in forma sa populara a fost facuta cunoscuta publicului larg la inceputului anului 1992, printr-un articol publicat in jurnalul academic Harvard Business Review de catre Dr. Robert Kaplan si Dr. David Norton.

Desi au trecut aproape doua decenii de la momentul lansarii sale, putini sunt cei care cunosc detaliile originii unuia dintre cele mai populare concepte de management strategic si de performanta.

Balanced Scorecard a luat fiinta ca urmare a unui proiect derulat timp de un an, intre 1990-1991, la care au participat 12 companii de top din Statele Unite pentru a determina care sunt cele mai eficiente metode de masurare si monitorizare a performantei la acea ora.

Printre solutiile de masurare a performantei prezentate si analizate la inceputul studiului s-a numarat si Scorecardul Corporativ al companiei Analog Devices, lider al industriei de semiconductori. Scorecardul a atras atentia participantilor la studiu care au decis sa il testeze in cadrul companiilor timp de un an.

Rezultatele si concluziile care au reiesit in urma proiectului, au fost prezentate de catre coordonatorii sai, Dr. Robert Kaplan si Dr. David Norton, in cadrul articolului “The Balanced Scorecard – Measures that drive performance” publicat in anul 1992, asa cum aminteam mai sus, in jurnalul academic Harvard Business Review.

Revenind la Scorecardul Corporativ al companiei Analog Devices   care a servit ca model   si inspiratie pentru conceptul Balanced Scorecard, mai jos puteti viziona 5 exemple de scorecarduri care marcheaza evolutia conceptului in forma sa originala dezvoltata in cadrul Analog Devices de catre Arthur Scheiderman, la acel moment insarcinat cu managementul calitatii.

Scorecardul Corporativ – Analog Devices 1986 – 1987

Sursa: www.schneiderman.com

Scorecardul Corporativ – Analog Devices 1987 – 1988

Sursa: www.schneiderman.com

Scorecardul Corporativ – Analog Devices 1988 – 1989

Sursa: www.schneiderman.com

Scorecardul Corporativ – Analog Devices 1989 – 1990

Sursa: www.schneiderman.com

Scorecardul Corporativ – Analog Devices 1990 -1991

Sursa: www.schneiderman.com

“Excelenta necesita performanta, performanta necesita un cadru structurat de imbunatatire continua.”

Pentru mai multe informatii si resurse despre Balanced Scorecard, accesati blogul  BalancedScorecardinRomania.ro.

Adrian Brudan

Editor: BalancedScorecardinRomania.ro; eBalancedScorecard.ro

 

Referinte

Schneiderman, A. (2000), Evolution of the First Balanced Scorecard 1987 – 1992, disponibil la www.schneiderman.com, (accesat la 12 Iulie 2011).

Puterea de vizualizare a datelor – durata de viata si castigurile in istorie

vineri, 1 iulie 2011

Cele 200 de tari, 200 de ani, 4 Minute ale lui Hans Rosling – The Joy of Stats – BBC Four

Mai multe despre acest program: http://www.bbc.co.uk/programmes/b00wgq0l

Prezentare BBC: Prelegerile celebre ale lui Hans Rosling combina cantitati enorme de date publice cu stilul unui comentator de sport pentru a dezvalui povestea dezvoltarii trecute, prezente si viitoare a lumii. Acum, el exploreaza statisticile intr-un mod pe care nu l-a mai folosit inainte – utilizand animatia realitatii augmentate. In aceasta sectiune spectaculoasa a “The Joy of Stats” (“Bucuria Statisticilor”), el spune povestea lumii din 200 de tari, pe o perioada de 200 de ani folosind 120.000 numere – in doar patru minute. Prognozand speranta de viata in functie de veniturile in fiecare tara incepand cu anul 1810, Hans arata ca lumea in care traim este radical diferita de lumea pe care si-o imagineaza cei mai multi dintre noi.

KPIs pentru sectorul public

IndicatoridePerformanta.ro contine peste 50 de exemple KPIs specifice sectorului public, grupate in doua categorii: Administratie publica centrala si Administratie publica locala.