Articole etichetate cu ‘PDSA’

Initiativele in Managementul Performantei – Verificare si Actiune vs. Studiu si Actiune

luni, 30 mai 2011

Aurel Brudan - Performance ArchitectIntr-unul din articolele mele anterioare am reexaminat istoria ciclului Deming si relevanta acestuia pentru Managementul Performantei. Unul dintre cele mai importante beneficii in managementul performantei in organizatii este acela ca faciliteaza un proces structurat de imbunatatire a rezultatelor obtinute, ceea ce reprezinta esenta performantei.

Imbunatatirea nu deriva in mod automat din masurare. Un proces robust de realizare a analizelor si de luare a deciziilor este necesar pentru a facilita actiunile adecvate sau initiativele. Si pentru a ilustra acest proces, Studiul, ca si in ciclul PDSA, este mai important decat Verificarea din ciclul PDCA.

Studiul de caz al Managementului Performantei a prezentat scenariul unei organizatii non-profit interesate in abordarea problemelor de dezvoltare din copilarie. Unii dintre indicatorii folositi aici, au fost:

  • % Incidente de anemie
  • # Rezultate medii de competenta lingvistica si de comunicare pentru copiii mici
  • # Rezultate medii pentru testele de vocabular

Folosind abordarea traditionala Plan – Do – Check – Act (PDCA), fazele Verificarea si Actul se vor rezuma la colectarea de date a rezultatelor de performanta, revizuindu-le si luand masuri pentru a imbunatati rezultatele. In general, initiativele stabilite ca urmare a acestui proces ar avea ca scop sa realizeze mai mult din acelasi lucru. Sa imbunatateasca eficienta sau sa creasca volumul de eforturi.

Cu toate acestea, o schimbare subtila, care ar putea parea pentru unii superficiala si tehnica, ar putea insemna mai mult. Inlocuirea Verificarii cu Studiul, schimba accentul de pe control si stabileste abordarea actuala a procesului de invatare gasind modalitati noi de a rezolva problema. Timp de multi ani, managementul performantei a fost asociat cu verificarea, inspectia si controlul conformitatii. Managementul Performantei pentru invatare este o abordare mai echilibrata, mai matura pentru imbunatatire.

In cazul analizat mai sus, o revizuire a literaturii din domeniu si cele mai recente cercetari in domeniul sanatatii si dezvoltarii copiilor ar dezvalui ca solutia stagnarii in obtinerea de rezultate ar putea veni dintr-o noua directie surprinzatoare. Sub titlul „Housing, Health, and Happiness”, un nou studiu publicat de American Economic Journal: Economic Policy arata ca „inlocuirea podelelor de pamant cu podele de ciment intrerupe transmiterea de infestari parazitare si, prin urmare, ar trebui sa reduca incidenta atat a diareei, cat si a anemiei. Reducerea anemiei este de asteptat sa aiba efecte pozitive asupra dezvoltarii cognitive.” (Cattaneo et al., 2009).

Studiul, comandat de guvernul mexican, prezinta urmatoarele rezultate obtinute in cadrul experimentului efectuat in Mexic (UCBerkeleyNews, 2009):

  • 20.1% reducere a incidentelor de anemie
  • cu 30,2 % un rezultat mai mare la testul McArthur (competente lingvistice si de comunicare pentru copiii mici cu varste intre 12-30 luni)
  • 9%  imbunatatire a rezultatelor obtinute la testul PPVT (teste de vocabular pentru copiii cu varste cuprinse intre 36 – 71 luni)

Atunci cand se limiteaza la verificarea datelor si fac mai mult din acelasi lucru, organizatiile nu creeaza conditiile adecvate pentru abordarea si integrarea de idei noi. Extinderea domeniului de aplicare a anchetei de la abordarile actuale la noi cercetari si investigarea a ceea se intampla in domeniul in care opereaza la nivelul intregii lumi, favorizeaza procesul de imbunatatire care beneficiaza de o utilizare a unei vizualizari mai robuste asupra managementului performantei, subliniind rolul studiului.

In cazul descris mai sus, revizuirea cercetarilor recente in problemele de sanatate si dezvoltarea timpurie dezvaluie o potentiala abordare care ar putea fi chiar solutia cautata. Infiintarea unei noi initiative care are ca scop inlocuirea podelelor de pamant cu cele de ciment promite un impact pozitiv asupra sanatatii si dezvoltarii cognitive a copiilor de varsta mica in cadrul comunitatii vizate.

Studiul pune initiativele de management intr-o lumina noua.

 

Referinte

Cattaneo, M., D., Galiani, S., Gertler, P., J., Martinez, S. & Titiunik, R. (2009). Housing, Health, and Happiness American Economic Journal: Economic Policy, Vol. 1, Nr. 1, pp. 75–105. Nota: o versiune a articolului este disponibila la: http://www.stanford.edu/group/siepr/cgi-bin/siepr/?q=system/files/shared/pubs/papers/pdf/SCID367.pdf.

UCBerkeleyNews (2009), Inexpensive flooring change improves child health in urban slums, disponibil la: http://berkeley.edu/news/media/releases/2009/03/10_floors.shtml (accesat 05 Iunie 2010).

Plan-Do-Check-Act (PDCA) / Plan-Do-Study-Act (PDSA), Filosofie si Managementul Performantei

miercuri, 8 decembrie 2010

Aurel Brudan - Performance ArchitectUnul din domeniile stiintei administrative care sta la baza Managementului Performantei ca disciplina este miscarea calitativa. Ciclul Plan-Do-Check-Act (PDCA) sta la baza legaturii dintre cele doua domenii. Acesta a fost promovat si utilizat in forma sa actuala de peste 50 de ani. Cu toate acestea, radacinile lui pot fi identificate in Grecia Antica.

Socrate (469-399 i.Hr) este cel care a formulat teoria cercetarii dialectice bazate pe ideea cercetarii si modificarii intelegerii prin contradictia generata de ideile opuse. Aceasta tehnica a fost mai tarziu dezvoltata de catre Aristotel (384-322 i.Hr) care a creat o metoda de investigatie stiintifica ce reuneste atat observatiile empirice, cat si pe cele dialectice. Rationamentul sau deductiv imbinat cu elemente inductive au stat la baza metodei de cercetare stiintifice din lumea vestica, influentand filosofia si gandirea stiintifica pentru cateva sute de ani.

Celebrul savant arab Ibn Sina, cunoscut de catre lumea occidentala si ca Avicenna (980-1037), a propus doua etape ale procesului de cunoastere stiintifica: transpunerea teoriei in concepte si verificarea teoriei deja conceptualizate. Aceste doua concepte au constituit baza „logicii Avicenne”.

Francis Bacon (1561-1626), considerat unul din creatorii revolutiei stiintifice, a utilizat o astfel de abordare in definirea unei metode mai moderne de cercetare stiintifica, cu accent pus mai mult pe rationamentul de tip inductiv. Conceptualizarea devine astfel ipoteza si verificarea este separata in doua etape suplimentare: colectarea datelor si analiza rezultatelor.

In secolul XX, Dr. Walter Shewhart (1891-1967) a adus procesul utilizat in mod traditional in cercetare si educatie si in mediile de afaceri. Colaboratorul sau, Dr. Edwards Deming (1900-1993) a dezvoltat si popularizat noul concept sub denumirea de Plan – Do – Check – Act (PDCA). Deming l-a numit „Shewhart cycle” si a inlocuit mai tarziu termenul de „verificare” cu cel de „studiu”. Cu toata acestea, in practica a ramas cunoscut sub numele de procesul PDCA, „ciclul Deming”.

In anii 1990, odata cu dezvoltarea unor noi concepte de management precum Six Sigma si Balanced Scorecard, procesul PDCA este integrat noilor modificari. In Managementul Calitatii, metodologia Six Sigma a utilizat metodologia proiectului DMAIC: Defineste-Masoara-Analizeaza-Dezvolta-Controleaza si metodologia proiectului DMADV: Defineste-Masoara-Analizeaza-Creeaza si Verifica.

In Managementul Performantei, atunci cand conceptul Balanced Scorecard a avut nevoie de un cadrul de aplicare mai dezvoltat la mijlocul anilor 1990, ciclul PDCA a reprezentat din nou o salvare. Acesta a oferit elementele necesare pentru mutarea conceptului de Balanced Scorecard de la nivelul Managementului de Contabilitate la nivelul Managementului Strategic.

In prezent, la inceputul unei noi faze de evolutie a Managementului Performantei ca disciplina, aceste procese de executie din cercetarea stiintifica formeaza componenta fundamentala a partii de  „management” din „Managementul Performantei”. Este relevat astfel faptul ca Managementul Performantei este necesar, dar nu suficient. Practicile robuste de Management al Performantei bazate  pe ciclul PDCA ofera un context si transforma intreaga calatorie de imbunatatire a performantei intr-una mai interesanta si mai relevanta.

Linkuri relevante

  • Aristotel: http://galileoandeinstein.physics.virginia.edu/lectures/aristot2.html
  • Bacon: http://plato.stanford.edu/entries/francis-bacon/
  • Ibn Sina: http://www.iep.utm.edu/avicenna/
  • Socrate: http://philosophy.lander.edu/ethics/socrates.html