Articole etichetate cu ‘Peter Drucker’

Declaratiile de misiune ca instrumente de management strategic – O scurta istorie

sâmbătă, 14 mai 2011

Aurel Brudan - Performance ArchitectCautarea claritatii organizationale si alinierea inspre o directie strategica i-a precupat pe cercetatori si practicieni de multe decenii. In special in ultimii 50 de ani, o varietate de concepte de management au fost popularizate si adoptate de catre organizatii cu mai mult sau mai putin succes.

Doua astfel de concepte de management care au castigat popularitate de atunci sunt declaratiile de viziune si misiune. Acestea sunt considerate unelte sau instrumente strategice, una dintre cele mai clare definitii pentru ambele fiind: “Declaratia de misiune este o declaratie a scopului unei companii,…, daca misiunea subliniaza ceea ce incearca compania sa realizeze in prezent, viziunea acesteia ofera o imagine asupra a ceea ce poate deveni intreprinderea.” (Grant 2002: 60).

Termenul de “misiune” este raportat a fi utilizat pentru prima data de catre calugarii iezuiti pentru a descrie actul de a trimite calugarii in misiuni in strainatate, cum au fost misiunile din secolul XVI in America de Sud, urmand debarcarii lui Cristofor Columb (Merino & Newson, 1995).  De-a lungul timpului, utilizarea termenului s-a extins de la religile la domeniul militar, unde termenul  s-a folosit pentru a reflecta o sarcina specifica ca parte dintr-un plan sau strategie. Legatura dintre vocabularul militar si cel de afaceri a fost facilitat de catre carti precum “Despre razboi” (“On War”) de catre Carl von Clausewitz (1832), considerate a fi unul dintre cele mai importante tratate despre filozofia razboiului. O intreaga sectiune a cartii (“Despre strategie in general”) a fost dedicata strategiei si este considerata astazi a fi un precursor important al literaturii managementului la nivel strategic.

Una dintre primele utilizari ale declaratiei de misiune in afata organizatiilor religioase si militare se pare ca a aparut in 1941, cand a fost infiintat American Journal of Economics and Sociology de catre Adolph Lowe si Franz Oppenheimer. Ca membri fondatori ai comitetului editorial, acestia au adoptat o declaratie de misiune pentru jurnal care a necesitat cooperare si o sinteza constructiva in stiintele sociale (Forstater, 2002).

In contextul afacerilor, utilizarea termenului de misiune a avut o traiectorie diferita. Inca din 1960, Stoller si Van Horn au scris despre cum abordarea militara a planificarii poate fi aplicata intr-un context de afaceri. Smalter (1964) a publicat unul dintre primele articole care au explorat  influenta literaturii militare asupra practicii de management. A studiat in detaliu modalitatea in care conceptul militar de misiune poate fi aplicat in afaceri, cu toate acestea, termenul a fost folosit mai mult in sensul de “pachet de programe” si nu in sensul in care este utilizat cel mai mult  astazi. Tombach (1961:54) a avut o abordare diferita in utilizarea cuvantului “misiune” de a trece de la literatura militara la cea de afaceri: “misiunea de aparare [...] poate fi definita in linii mari ca aceea de a preveni sau de a minimiza daunele unei tinte sau complex de tinte [...] din partea actiunilor ostile. ”

Potrivit lui David (1989), legatura cu mediul afacerilor a fost facilitata de catre Peter Drucker, care a inceput sa scrie pe acest subiect la jumatatea anilor 1970. Una dintre intrebarile recomanate de Drucker pentru orice organizatie a fost: “Ce anume este afacerea noastra?”. David (1989:90) a fost de parere ca raspunsul se regaseste in chiar cuvintele lui Drucker (1973): “ O afacere nu este definita prin numele sau, statusurile sau actele sale constitutive. Este definita de misiunea afacerii.  Doar o definitie clara a misiunii si scopului organizatiei face ca obiectivele afacerii sa fie clare si realiste.”

McGinnis (1981), Pearce II (1982), Staples si Black (1984) au fost printre primii care au dedicat articole intregi discutiei despre utilizarea declaratiilor de misiune ca instrumente de management strategic. Termenul de “declaratie de misiune” a fost inteles ca exprimand scopul fundamental specific unei organizatii.

Pana in 1986, au avut loc doua lucruri. Pe de-o parte, declaratiile de misiune au ajuns sa fie utilizate la scara larga in mediile corporatiste. Want (1986:48) noteaza ca: “Directorii si consultantii asemanatori sunt familiari cu declaratiile de misiune si multi au participat la exercitiul de scriere a misiunii”. Pe de alta parte, puncte de vedere divergente asupra modalitatii in care declaratiile de viziune ar trebui formulate si utilizate au inceput sa apara. Pearce II si David (1987) au propus opt componente cheie, printre care mentiuni referitoare la clientii si pietele tinta, identificarea de produse si servicii, domeniul georgrafic, tehnologiile de baza si imaginea publica dorita. Want (1986) enumera ca si componente principale ale declaratiilor de misiune corporatiste: scopul, obiectivele fundamentale ale afacerii, identitatea corporatista, politicile companiei si valorile acesteia.

Indiferent de aceste provocari, pana in anii 1990 cercetarile privitoare la folosirea declaratiilor de misiune au inceput sa se centreze asupra utilizarii lor (Ireland si Hitt 1992), rolului lor (Leuthesser si Kohli 1997) si a impactului asupra performantei firmei (Bart si Baetz, 1998). Incepand cu 2000, cercetatorii s-au centrat tot mai mult in a pune la indoiala valoarea adaugata de catre declaratiile de misiune. Titluri precum: “Mission Statements: Are They Smoke and Mirrors?” (Bartkus, Glassman si McAfee 2000)  si Mission Possible: Do School Mission Statements Work?” (Davis, Ruhe, Lee, Rajadhyaksha 2007) sunt ilustrative. Cercetarile ulterioare despre impactul declaratiilor de misiune asupra performantei financiare au ajuns la concluzia ca aceastea au un impact scazut sau deloc asupra performantei financiare (Bartkus, Glassman si McAfee 2006).

Una dintre cele mai cuprinzatoare analize pe acest subiect realizata de catre Stallworth Williams (2008) a concluzionat ca, in ciuda formularii si utilizarii declaratiilor de misiune, acestea nu ar trebui considerate capricii, intrucat  au rezistat testului timpului si continua sa fie importante.

Declaratiile de misiune continua sa ramana un instrument important al managementului strategic si al managementului performantei afacerii, ajutand la consolidarea organizatiilor clarificandu-le scopul sau motivul de a exista si trasand contextul operatiunilor lor.

 

Referinte

Bart, C. & Baetz, M. (1998) The relationship between mission statements and firm performance: An exploratory study, Journal of Management Studies, Vol. 35, Nr. 6, pp. 823-853.

Bartkus, B., Glassman, M. & McAfee, B. (2000), Mission Statements: Are They Smoke and Mirrors? Business Horizons, Noiembrie – Decembrie, pp. 3-28.

Bartkus, B., Glassman, M. & McAfee, B. (2006), Mission Statement Quality and Financial Performance, European Management Journal, Vol. 24, Nr. 1, pp. 86–94.

David, F. (1989), How Companies Define Their Mission, Long Range Planning, Vol. 22, Nr. 1, pp. 90-97.

Davis, J., H., Ruhe, J., A., Lee, M. & Rajadhyaksha, U. (2007), Mission Possible: Do School Mission Statements Work?, Journal of Business Ethics, Vol. 70, pp. 99–110.

Forstater,  M. (2002), How the AJES Got its Mission Statement in 1941, American Journal of Economics and Sociology, Vol. 61, Nr. 4, pp. 779-786.

Grant, R., M. (2002), Contemporary Strategy Analysis, 4th edition, Blackwell Publishers, Oxford, UK.

Ireland, R., D. & Hitt, M., A. (1992), Mission Statements: Importance, Challenge, and Recommendations for Development, Business Horizons, Mai – Iunie, pp. 34-42.

Leuthesser, L. & Kohli, C. (1997), Corporate Identity: The Role Of Mission Statements, Business Horizons, Mai – Iunie, pp. 34-42.

McGinnis, V., J. (1981), The mission statement: A key step in strategic planning, Business, Noiembrie – Decembrie, pp. 39-43.

Merino, O. & Newson, L., A. (1995), Jesuit Missions in Spanish America: The Aftermath of the Expulsion, Lucrare prezentata in cadrul Conference of Latin Americanist Geographers, disponibil la: http://sites.maxwell.syr.edu/CLAG/yearbook1995/newson.pdf (accesat la 29 Iunie 2010).

Pearce, II, J., A. (1982), The Company Mission as a Strategic Goal, Sloan Management Review, Primavara, pp. 15-24.

Pearce, II, J., A. & David, F. (1987), Corporate Mission Statements: The Bottom Line, The Academy of Management Executive, Vol. 1, Nr. 2, pp. 109- 115.

Smalter, D., J. (1964), The Influence of Department of Defense Practices on Corporate Planning, Management Technology, Vol. 4, Nr. 2, pp. 115-138.

Stallworth, W., L. (2008), The Mission Statement – A Corporate Reporting Tool With a Past, Present, Future, Journal of Business Communication, Vol. 45, Nr.  2, pp. 94-119.

Staples, W., A. & Black, K., U. (1984), Defining Your Business Mission: A Strategic Perspective, Journal of Business Strategies, Vol. 1, pp. 33-39.

Stoller, D., S. & Van Horn, R., L. (1960), Design of a Management Information System, Management Technology, Vol. 1, Nr. 1, pp. 86-91.

Tombach, H. (1961), Critique of Air Defense Measures of Effectiveness, Management Technology, Vol. 1, Nr. 3, pp. 52-62.

Von Clausenwitz, C. (1832), On War, 1st editie in engleza (1874) tradusa de Colonel J., J. Graham, disponibil la: http://www.gutenberg.org/etext/1946 (accesat la 28 Iunie 2010).

Want, J. H. (1986), Corporate mission, Management Review, August, pp. 46–50.

Global Peter Drucker Forum 2011 – Editia a treia

joi, 14 aprilie 2011

Peter Drucker Society of Austria continua “Global Peter Drucker Forum” cu o noua editie ce urmeaza a se desfasura la Viena, in 3-4 Noiembrie 2011. Forumul va aborda in aceasta editie tema “Management Responsibility and Legitimacy”, prezentand modalitati ca managementul sa isi recastige legitimitatea in societate, abordand acest subiect din trei perspective:

  • Pot managerii realiza cvadratura cercului, impartita intre viziunea ingusta promovata de Milton Freedman (“The business of business is business”) si punctul de vedere mai larg conform caruia fiecare organizatie are o anumita responsabilitate pentru binele comun?
  • Cum isi pot managerii indeplini responsabilitatile profesionale in lumea de astazi? Exista un set comun de sarcini si practici? Poate profesionalizarea managementului sa fie de ajutor pentru a gasi un nou echilibru intre orientarea spre societate si profitabilitate?
  • Cum este privita responsabilitatea si legitimitatea managementului in pietele emergente? Ce lectii pot acestea sa impartaseasca lumii dezvoltate? (Peter Drucker Society of Austria, 2011)

Sursa: Peter Drucker Society of Austria (2011)

Forumul va fi structurat in segmente de cate o jumatate de zi, pentru a oferi un cadru temporal suficient dedicat discutiilor in pauza sau intrebarilor adresate in cadrul sesiunilor plenare.

Detaliile complete ale forumului sunt accesibile la: http://www.druckersociety.at/index.php/peterdruckerhome

Referinta

Peter Drucker Society of Austria (2011), 3RD GLOBAL PETER DRUCKER-FORUM, accesibil la: http://www.druckersociety.at/index.php/pdf-2011/background

Concursul de eseuri Global Peter Drucker Challenge

marți, 20 iulie 2010

Peter Drucker Society of Europe lanseaza concursul de eseuri ‘Continuity and Change – Balancing Innovation and Time-Tested Practices’. Concursul este deschis participantilor sub 35 de ani si ‘cheama’ tinerii interesati sa anticipeze schimbarile care vor modela societatea in viitorii ani si oportunitatile oferite de acestea.

Peter Drucker Challenge

Premiile sunt tentante si vor consta din oportunitatea de a participa la Global Peter Drucker Forum 2010, care va avea loc la Viena.

Detaliile complete ale competitiei sunt accesibile la: http://www.druckerchallenge.org/.

Mult succes!

Despre Peter Drucker

Fara indoiala una dintre cele mai inovatoare personalitati ale secolului trecut, Peter Drucker s-a impus cu o contributie decisiva in dezvoltarea managementului – “Inventatorul Managementului” (The Man Who Invented Management) – asa cum a fost numit de catre New York Times (Lewis 1998).

A lasat in urma sa o colectie valoroasa de carti care au stat la baza a numeroase concepte de management si au descris o serie de evolutii viitoare in societate, asa cum au fost acestea anticipate cu o acuratete ridicata de catre Drucker. Printre cele mai importante carti care i se datoreaza sunt:

  • The End of the Economic Man (1939)
  • Concept of the Corporation (1946)
  • The Practice of Management (1954)
  • Frontiers of Management (1986)
  • Peter Drucker on the Profession of Management (1998)
Peter Drucker

Foto: Joan Winstein

O preocupare majora a gandirii lui Peter Drucker, in special in ultimii sai ani de activitate, a fost directionata spre performanta, spre modul in care un individ poate realiza un “management” adecvat al propriei persoane. Pentru atingerea excelentei, trebuie cultivate o buna intelegere de sine, a punctelor forte si a celor slabe, a modului in care lucram cu ceilalti, sa fim constienti de valorile noastre si in ce directii putem contribui cel mai mult (Drucker 1999).

Referinte:

  • Drucker, P 1999, ‘Managing Oneself,’ Harvard Business Review, Editia martie-aprilie 1999, pp. 65-74.
  • Lewis, M 1998, ‘The Man Who Invented Management,’ New York Times, Publicat 11 ianuarie 1998, disponibil la: http://www.nytimes.com/1998/01/11/books/the-man-who-invented-management.html?pagewanted=1 (accesat 20 iulie 2010).
  • Nota: Sursa fotografiei este Ambasada Austriei la Washington. Copyright © 2007, Austrian Press and Information Service, Washington, D.C.