In cadrul unui proiect sustinut prin Fondul Social European, Biroul pentru observarea pietei muncii si a calitatii locurilor de munca (coordonat de Conf. univ. dr. Liviu Voinea, directorul executiv al GEA – Grupul de Economie Aplicata) a realizat un studiu cu privire la productivitatea muncii in Romania, studiu intitulat “Barometrul productivitatii muncii”.
Acest barometru isi propune sa analizeze productivitatea muncii la nivel national si in ramurile de activitate dominate de organizatii din sectorul privat.
Productivitatea muncii poate fi inteleasa din doua perspective (Voineagu et al., 2011):
- La nivel de industrie, reprezinta valoarea productiei industriale pe salariat si se calculeaza pe baza valorii productiei industriale (media lunara in anul de baza 2005), inmultita cu indicele lunar al productivitatii muncii in industrie fata de anul de baza 2005;
- La nivel de angajat, reprezinta valoarea adaugata de o persoana intr-o ora de munca, fiind calculata drept raport intre valoarea bruta adaugata (VAB) si populatia ocupata, respectiv numarul orelor lucrate estimate.
Cateva dintre principalele rezultate ale cercetarii (prima editie, analizand situatia productivitatii in anul 2010) sunt urmatoarele:
- In luna noiembrie 2010 efectivul salariatilor din Romania a scazut cu cca 6% fata de aceeasi luna a anului precedent;
- La nivelul acelei perioade, salariul brut mediu lunar a crescut cu cca 1,4%. Salariul mediu din sectorul public a scazut insa cu cca 21%;
- In primele zece luni ale anului 2010, productivitatea medie a muncii in industrie a crescut sensibil de la 26,14 mii RON pe salariat in luna ianuarie, la 27,8 mii RON pe salariat in luna octombrie;
- Cea mai mare productivitate a muncii s-a inregistrat in sectorul financiar-bancar, un sector care stimuleaza importurile si acumularea de datorie, nu exporturile, nefiind de natura sa antreneze restul sectoarelor economice;
- Majoritatea sectoarelor din productie se afla sub nivelul mediu de productivitate.
Desi prezentand o usoara crestere a productivitatii muncii in anul 2010, Romania se afla inca la un nivel de sub 50% din media europeana a productivitatii. Aceste rezultate reliefeaza faptul ca masuri anti-criza (precum reducerea numarului de salariati sau scaderea nivelului salariilor) nu sunt de natura sa stimuleze cresterea productivitatii munci, ci dimpotriva, sunt de natura sa afecteze in sens negativ acest indicator, mai ales in corelare cu o tehnologizare slaba si management deficitar. De-altfel, conform autorilor (2011), singurele tari care au inregistrat scaderi ale productivitatii muncii in anul 2009 au fost Romania, Grecia si Lituania, tarile care au aplicat cele mai drastice masuri anti-criza.
Acest studiu reprezinta o buna ilustrare a modului in care calculul si analiza unor indicatori de performanta ajuta la intelegerea impactului deciziilor de natura economica, politica, sociala, etc. sau la identificarea cauzelor unor situatii economice, putand fundamenta deciziile si actiunile viitoare. Va invit sa accesati continutul integral al studiului disponibil la: http://www.bns.ro/fisiere.portal/studiu_barometru.pdf.
Este util de retinut ca un barometru similar – dar pentru sectorul public – este in stadiu de pregatire de catre echipa Biroului pentru observarea pietei muncii si a calitatii locurilor de munca.
Referinta
Voineag, V., Pietreanu, M., Duman, V., Curea, C. & Filip, R. (2011), Barometrul productivitatii muncii, Biroul pentru observarea pietei muncii si a calitatii locurilor de munca, Bucuresti.
Etichete: indicatori de performanta, Productivitatea angajatilor, Productivitatea muncii
