Arhiva pentru 8 iunie 2011

Impactul cunostintelor asupra performantei

miercuri, 8 iunie 2011

Cunostintele au un impact important asupra nivelului de performanta in diverse moduri si situatii, cum ar fi schimbarea si adaptarea proceselor organizationale atunci cand cerintele se schimba (Kogut & Zander, 1992; Nonaka & Takeuchi, 1995; Teece et al., 1997).

Using What We Know: Turning Organizational Knowledge into Team Performance (Edmondson, Staats & Valentine, 2010) este un document publicat la Harvard Business School, care examineaza modul in care echipele utilizeaza resursele de cunostinte in organizatie pentru obtinerea rezultatelor optime. Indicatorii de performanta monitorizati cu scopul de a evalua impactul utilizarii bazei de cunostinte organizationale de catre echipa sunt generali, definiti in termeni de eficienta si calitate a performantei echipei. Integrarea cunostintelor in organizatie este dificila atunci cand se confrunta cu caracteristici structurale, cum ar fi dispersia geografica si schimbarile responsabilitatilor. Autorii disting intre utilizarea bazei de cunostinte a echipei si gradul de utilizare, cel din urma definindu-se prin utilizarea limitata la un numar redus de membri versus distribuirea uniforma in cadrul echipei (Edmondson, Staats & Valentine, 2010).

Sursa:  Edmondson, Staats & Valentine (2010)

Pe baza datelor obtinute de la cateva sute de proiecte de dezvoltare de software in companii de servicii software din India, actul subliniaza ca:

  • utilizarea bazei de cunostinte are un efect pozitiv asupra eficientei proiectului, prin imbunatatirea productivitatii echipei care opereaza cu acele cunostinte; cu toate acestea, nu are impact asupra calitatii proiectului;
  • gradul de utilizare a bazei de cunostinte este asociat in sens pozitiv cu calitatea proiectului si negativ cu eficienta proiectului;
  • daca se mentine constanta valoarea de utilizare a bazei de cunostinte, gradul de utilizare afecteaza performanta echipei;
  • prin examinarea dispersiei geografice si schimbarea responsabilitatilor membrilor echipei, s-a concluzionat ca echipele ale caror conditii reliefeaza o mai mare oportunitate de a beneficia de utilizarea bazei de cunostinte prezinta imbunatatiri ale performantei (Edmondson, Staats & Valentine, 2010).

In 2007, organizatiile din SUA au cheltuit 73 miliarde dolari pe initiative de management al cunostintelor (Murphy & Hackbush, 2007). Masurarea valorii adaugate de initiativele de management al cunostintelor, poate fi o sarcina dificila. Pentru mai multe perspective asupra Indicatorilor Cheie de Performanta (KPIs) pentru Managementul Cunostintelor, va rugam sa vizitati Catalogul IndicatoridePerformanta.ro cu exemple KPIs.

 

Referinte

Edmondson, A., C., Staats, B., R. & Valentine, A., M. (2010),  Using What We Know: Turning Organizational Knowledge into Team Performance, disponibil la:  http://www.hbs.edu/research/pdf/11-031.pdf (accesat 10 Februarie 2011).

Kogut, B. & Zander, U. (1992), Knowledge of the firm, combinative capabilities, and the replication of
technology, Organ. Sci., Vol. 3, No. 3, pp. 383-397.

Nonaka, I. & Takeuchi, H. (1995),  The Knowledge-Creating Company: How Japanese Companies Create the Dynamics of Innovation, New York, Oxford University Press.

Murphy, J. & Hackbush, J. (2007),  The knowledge management spending report, 2007–2008, AMR Research, 17 August 2010.

Teece, D., J., Pisano, G. & Shuen, A. (1997),  Dynamic capabilities and strategic management, Strategic Management Journal,  Vol. 18, Nr. 7, pp. 509-533.

Originile dezvoltarii conceptului Balanced Scorecard: extrase din literatura de specialitate publicata de Dr. Robert Kaplan si Dr. David Norton

miercuri, 8 iunie 2011

Editorial Balanced Scorecard in Romania 7/2011

Istoricul Balanced Scorecard asa cum este   el prezentat in literatura de specialitate, aduce putine clarificari in legatura cu circumstantele care au condus la dezvoltarea si definirea conceptului in forma sa initiala.

Primul articol prin care Balanced Scorecard este facut cunoscut publicului   larg “The Balanced Scorecard – Measures that drive performance”,   publicat de Dr. Robert Kaplan si Dr. David Norton in jurnalul academic Harvard Business Review, editia din Ianuarie-Februarie 1992, face trimiteri vagi la originile care stau la baza dezvoltarii conceptului. Autorii sai amintesc doar despre faptul ca Balanced Scorecard a luat fiinta in urma unui proiect derulat timp de un an, intre 1990-1991, la care au participat 12 companii de top din Statele Unite pentru a determina care sunt cele mai eficiente metode de masurare si monitorizate a performantei la acea ora.

Prefata primei carti publicate in 1996 pe marginea acestui concept “The Balanced Scorecard – Translating Strategy into action” vine sa aduca noi completari. Se precizeaza faptul ca studiul a fost realizat de catre compania de consultanta Nolan Norton Institute, o divizie de cercetare a KPMG, condusa de Dr. David Norton, si a beneficiat de expertiza lui Dr. Robert Kaplan, profesor in cadrul Universitatii Harvard. Profesorul Dr Robert Kaplan a fost invitat sa participe la studiu, pe de o parte pentru a impartasi din experienta sa, precum si pentru a conferi o dimeniune academica si mai multa credibilitate cercetarii.

La originile proiectului de cercetare care a stat la baza dezvoltarii Balanced Scorecard s-au aflat mai multe studii de caz, fiecare prezentand si analizand diferite sisteme inovative de masurare a performantei folosite de diverse companii din Statele Unite la acea ora.

Printre acestea s-a aflat si un studiu care prezenta o metoda inovativa de progres si imbunatatire a performatei  (Half Life Method) folosita de catre Analog Devices, unul dintre liderii din industria de semiconductori si circuite integrate la acea vreme. Pe langa aceasta metoda, se afla detaliat si conceptul unui “Scorecard Organizational”, folosit de Analog Devices inca din 1987, si care continea pe langa traditionalii indicatori financiari si o serie de indicatori non financiari legati de clienti, procese interne si activitatile de inovatie si cercetare.

Desi in cadrul discutiilor si prezentarilor facute in timpul intalnirilor bilunare a grupului de cercetare s-au prezentat o serie larga de idei si sisteme de masurare a performantei, ceea ce a atras atentia participantilor la studiu in mod special a fost Scorecardul Organizational folosit de Analog Devices. Acesta a fost prezentat si detaliat intr-una din intalnirile grupului de catre initiatorul si dezvoltatorul acestuia, Arthur Schneiderman, vicepresedinte al companiei Analog Devices, insarcinat la acea data cu implementarea unui sistem de magement al calitatii si eficientizarea proceselor de la nivel operational.

In urma prezentarilor efectuate si a discutiilor purtate, interesul celor 12 companii pentru Scorecardul Organizational a celor de la Analog Devices a fost atat de puternic incat au hotarat sa experimenteze implementarea lui timp de un an in cadrul proprilor organizatii. Experientul pozitiv avut de majoritatea participantilor la studiu cu acest nou instrument au dus in final la dezvoltarea unei variante finisate, denumita Balanced Scorecard.

Toate aceste aspecte sunt reconfirmate de catre Robert Kaplan in cadrul unui articol publicat in jurnalul academic Management Accounting Research in anul 1998, intitulat “Innovation Action Research: Creating New Management Theory and Practice”.

Cu toate ca inputul furnizat de Scorecardul organizational al celor de la Analog Devices detine un rol important in ecuatia dezvoltarii Balanced Scorecard, Robert Kaplan si David Norton nu furnizeaza detalii suplimentare despre structura acestuia si nici masura in care a fost preluat in cadrul modelului Balanced Scorecard.

Desi informatiile legate de pasii care au dus la dezvoltarea initiala a  Balanced Scorecard sunt documentate in mod limitat in literatura de specialitate publicata de dezvoltatorii sai, Robert Kaplan si David Norton, o varianta mai elaborata a circumstantelor care au dus la dezvoltarea conceptului ne este oferite de catre Arthur Scheiderman. Mai multe detalii despre toate acestea vor fi prezentate intr-o editie viitoare a editorialului.

“Excelenta necesita performanta, performanta necesita un cadru structurat de imbunatatire continua.”

Pentru mai multe informatii si resurse despre Balanced Scorecard, accesati blogul  BalancedScorecardinRomania.ro.

 

Adrian Brudan

Editor:  BalancedScorecardinRomania.ro;  eBalancedScorecard.ro

Referinte

  • Kaplan, R. & Norton, D. (1992), The Balanced Scorecard – Measures that Drive Performance, Harvard Business Review, Ianuarie-Februarie 1992.
  • Kaplan, R. & Norton, D. (1996), The Balanced Scorecard – Translating Strategy into Action, Harvard Business School Press, Boston, Massachusetts.
  • Kaplan, R. (1998), Innovation Action Research: Creating New Management Theory and Practice, Journal of Management Accounting Research, Vol. 10, pp. 89-118.