Articole etichetate cu ‘Performanta in Marketing’

Recenzie: Marketing and the Bottom Line de Prof. Tim Ambler – partea a doua

luni, 26 martie 2012

In continuarea recenziei cartii profesorului Tim Ambler, Marketing and the Bottom Line, va fi analizat un subiect foarte interesant in contextul specific al masurarii performantei in marketing si cel general al masurarii performantei, care reprezinta procesul efectiv al evaluarii performantei.

Atunci cand se descrie un proces de masurare a performantei sau un sistem de management, este esentiala determinarea nivelului de maturitate a sistemului, pentru a avea o imagine clara cu privire la asteptarile generate de evaluare si la ceea ce se poate face pentru a imbunatati sistemul in sine si pentru a-i creste complexitatea.

Profesorul Tim Ambler identifica cinci etape posibile de evaluare a performantei in marketing, dupa cum urmeaza:

1.  Nicio evaluare

Aceasta abordare caracterizeaza companiile in care ideea evaluarii performantei in marketing nici nu a aparut, cauzele posibile pentru acest lucru fiind faptul ca marketing-ul nu este vazut ca avand nevoie de atentie din partea managementului de top sau ca lucrurile merg atat de bine pentru companie, incat nu este loc pentru schimbari sau pentru evaluari critice de maketing. Cu toate acestea, ceea ce neglijeaza aceste companii este dat de conditiile de marketing care se pot schimba in mod imprevizibil si care pot astfel sa ia compania prin surprindere si, in final, sa duca la daune considerabile.

2.  Evaluarea de marketing, din perspectiva financiara

In acest caz, managementul de top este, in general, preocupat de valorile financiare, ceea ce duce la evaluarea marketing-ului si a altor functii prin raportare la venituri, profit si, in unele cazuri, la valoarea brand-ului. In acest context, punctul slab este ca evaluarea financiara nu include evaluarea surselor fluxului de numerar si ca nu indica decat efectele si nu cauzele acelor efecte.

3.  Mix-ul indicatorilor financiari si non-financiari

In aceasta etapa, managementul realizeaza ca utilizarea singulara a indicatorilor financiari nu este suficienta si, prin urmare, sunt introdusi indicatori non-financiari in cadrul functiilor companiei, inclusiv marketing. Desi ofera o perspectiva mai larga asupra performantei, aceasta situatie presupune, de obicei, lipsa unui echilibru al volumului de indicatori aplicati. Daca nu este realizata cu atentie, masurarea poate duce la noi cerinte si intrebari, la introducerea unor noi indicatori etc., pana cand sistemul devine coplesitor si confuz, deoarece valoarea pe care o adauga este limitata de eforturi.

4.  Dezvoltarea unui focus catre piata

In acest moment, varietatea coplesitoare de indicatori (atat financiari, cat si non-financiari) este simplificata de catre management si este selectata o colectie de indicatori, pentru a oferi o imagine unitara si coerenta a pietei. In timp ce promoveaza o abordare mai orientata si mai rationala, problema din aceasta etapa ramane nesiguranta faptului ca acesti indicatori sunt cei potriviti. Autorul argumenteaza ca se poate intampla ca agentii de marketing sa prefere utilizarea indicatorilor familiari, ceea ce poate fi un lucru bun, daca scopul este de a mentine date comparabile, insa poate fi un lucru rau, daca nu se analizeaza precis relevanta acelor indicatori, pentru cazul specific al companiei.

5.  Adoptarea unei abordari stiintifice pentru masurarea performantei

Aceasta etapa presupune un proces cu atat mai rational si rafinat de selectare a indicatorilor de performanta, prin aplicarea analizei matematice si calitative asupra bazei de date de indicatori anteriori si actuali, cu scopul de a oferi cea mai scurta si mai relevanta lista. Acolo unde este posibil, analiza ar reflecta care dintre indicatorii utilizati anterior sunt cei mai potriviti pentru a anticipa performanta actuala si, cu toate ca nu se poate garanta ca pot anticipa performanta viitoare, poate fi un bun punct de plecare pentru pregatirea grupului celor mai reprezentativi indicatori, din care managementul de top poate sa aleaga.

Cele cinci etape ale dezvoltarii performantei in marketing

Sursa: adaptare dupa Ambler (2003)

 

Referinte

Ambler, T. (2003), Marketing and the Bottom Line. The marketing metrics to pump up cash flow, editia a II-a, Prentice Hall, London, UK.

Recenzie: Marketing and the Bottom Line de Prof. Tim Ambler – prima parte

joi, 15 martie 2012

Metafora elefantuluiProfesorul Tim Ambler, din cadrul London Business School, este una dintre cele mai mari autoritati privind masurarea performantei in marketing si analiza impactului pe care marketing-ul il are asupra finantelor. In cartea sa intitulata Marketing and the Bottom Line, publicata in 2003, el cerceteaza aspecte precum indicatori in marketing, performanta mixului de marketing, performanta in inovatie si valoarea brandului.

Unul dintre subiectele analizate in detaliu aduce in prim plan valoarea brandului si masurarea valorii brandului. Ambler ridica problema confuziei dintre acesti termeni, valoarea brandului fiind „un concept atat de vast, incat oamenii cu greu il pot descrie” (Ambler, 2003: 41) si apeleaza la metafora elefantului.

Aceasta metafora este sugestiva in a demonstra de ce managerii de top nu acorda atentia corespunzatoare valorii brandului: „perspectiva pe care o ai asupra elefantului este limitata, daca esti calare pe el”. La fel ca un elefant aflat in lupta, valoarea brandului este mijlocul prin care se obtine o cota de piata mai mare, neglijand cu usurinta bunastarea elefantului in sine.

Incercand sa explice mai bine ceea ce inseamna valoarea brandului, autorul afirma ca aceasta reprezinta bunul in sine, in timp ce evaluarea brandului, cota de piata s.a.m.d. sunt indicatori ce pot fi utilizati pentru a masura si cuantifica bunurile. In conditiile in care valoarea brandului este asociata mai mult cu dimensiuni ca loialitatea fata de brand sau gradul de constientizare a brandului si bunuri care sunt proprietate intelectuala (de exemplu, marci inregistrate), de ce este atat de importanta din punct de vedere financiar? Raspunsul la aceasta intrebare se gaseste in definitia valorii brandului, enuntata din perspectiva unui contabil: „valoarea brandului reprezinta bunurile intangibile obtinute prin activitati anterioare de marketing care nu au fost transformate inca in profit” (Ambler, 2003: 47). Acesta este motivul pentru care multe metode de evaluare a brandului se bazeaza pe reducerea viitoarelor fluxuri de numerar, care sunt considerate ca fiind generate de investitiile facute in marketing sau in brand.

In ceea ce priveste metodele de evaluare a brandului, autorul desfasoara o analiza a unora dintre cele mai cunoscute metode de masurare a valorii brandului, precum BrandAsset Valuator, dezvoltata de Young si Rubicam sau modelul Brand Evolution, al Ipsos-ASI. Cu toate acestea, autorul puncteaza dificultatea de a masura valoarea brandului in mod direct, prin analiza atitudinilor clientilor fara de brand, cu ajutorul chestionarelor sau a altor tehnici similare, deoarece este greu de patruns in mintea consumatorilor si de a „numara sinapsele privind brandul” (Ambler, 2003: 62). Mai mult decat atat, astfel de masuratori trebuie realizate cu precautie, in sensul interpretarii precise a datelor si a subiectivitatii respondentilor.

Mai departe, autorul propune utilizarea unor elemente reprezentative, care sa ofere o imagine mai sigura si mai complexa asupra valorii brandului. Aceste elemente se impart in trei categorii – intrari, indicatori intermediari si comportamente – si includ aspecte precum:

  • Indicatori referitori la mixul de marketing, precum volumul de publicitate (ca intrare);
  • Gradul de constientizare a brandului, calitatea perceputa, gradul de satisfactie a clientilor (ca indicatori intermediari);
  • Valoarea vanzarilor sau retentia clientilor (ca indicatori ai comportamentului).

O idee interesanta care rezulta din argumentele lui Ambler privind valoarea brandului este faptul ca aceasta valoare face diferenta dintre marketing si vanzari. Daca marketing-ul reprezinta investitia resurselor in speranta ca in timp vor genera vanzari, vanzarile reprezinta obtinerea rapida de venituri si profit. Din aceasta diferenta de perspectiva rezulta una dintre cele mai periculoase greseli in evaluarea performantei de marketing – masurarea beneficiilor potentiale ale investitiei de marketing inainte ca aceasta sa aiba impact asupra cifrelor de vanzari.

In concluzie, din argumentarea lui Ambler privind valoarea brandului pot fi trase urmatoarele concluzii:

  • Nu trebuie confundata valoarea (valoarea brandului) cu masurarea sa (evaluarea brandului);
  • Evaluarea brandului trebuie realizata cu precautie, pentru a obtine o perspectiva multidimensionala si pentru a depasi limitele chestionarelor aplicate clientilor;
  • Timpul este esential pentru a determina cu precizie impactul investitiilor de marketing asupra evaluarii brandului, a vanzarilor si asupra profitului.

 

Referinte

Ambler, T. (2003), Marketing and the Bottom Line. The marketing metrics to pump up cash flow, editia a II-a, Prentice Hall, London, UK.

IndicatoridePerformanta.ro anunta lansarea raportului „Top 25 Indicatori de Performanta pentru Marketing in 2010”

joi, 13 octombrie 2011

Detalii Top 25 KPIs pentru Marketing in 201013 Octombrie 2011, Cluj-Napoca
www.IndicatoridePerformanta.ro, cea mai mare comunitate de profesionisti din Romania specializata in masurarea si managementul performantei, in colaborare cu smartKPIs.com, cea mai documentata baza de date cu indicatori de performanta la nivel international, anunta   lansarea   raportului “Top 25 Indicatori de Performanta pentru Marketing in 2010“.   Raportul prezinta in detaliu Indicatori de Performanta (KPIs) precum: “% Constientizarea brandului”, “% Gradul de retentie a clientilor” sau “$ Costul mediu de achizitie a unui client”, alaturi de alte exemple populare in 2010. Utilizarea instrumentelor este esentiala pentru atingerea rezultatelor, iar Indicatorii Cheie de Performanta (KPIs) sunt astazi printre cele mai populare instrumente de management.

Un Indicator Cheie de Performanta (Key Performance Indicator sau KPI) reprezinta un instrument de evaluare a performantei care ilustreaza gradul de atingere a unui parametru dorit, de o importanta majora pentru succesul entitatii in cauza. Pentru a sprijini folosirea de KPIs in practica prin promovarea bunelor practici in documentarea lor, smartKPIs.com a lansat in luna Martie a anului 2011 prima editie a unei serii de rapoarte dedicate analizei celor mai vizitate exemple de KPIs la nivel de arii functionale si industrii. Sutele de mii de vizite pe smartKPIs.com si miile de KPIs vizitati, selectati si evaluati de membrii acestei comunitati online in 2010 au oferit un set bogat de date, care combinat cu analiza echipei editoriale, a pus bazele acestor rapoarte de cercetare. Suita de rapoarte, folosita in mii de organizatii din peste 60 de tari, este disponibila acum si in Limba Romana, in cadrul portalului IndicatoridePerformanta.ro.

Raportul Top 25 Indicatori de Performanta pentru Marketing in 2010 prezinta 25 KPIs documentati in cadrul smartKPIs.com. Din cele peste 200 exemple de KPIs publicate in aria functionala Marketing, au fost selectate si analizate in acest raport cele mai vizitate si mai populare in randul membrilor comunitatii online in anul 2010. Alaturi de descrierea detaliata a fiecarui KPI, raportul contine o serie de resurse utile in masurarea performantei. Desi dominat de KPIs privind Dinamica portofoliului de clienti si Comportamentul consumatorului, fiecare cu cate 5 exemple de KPIs in Top 25, cei mai populari KPIs vin din categorii precum Performanta brandului, Eficienta si eficacitate, Satisfactia clientilor si Profitabilitatea clientilor.

Unul din cele mai importante beneficii pe care le aduce acest raport este reprezentat de perspectiva oferita asupra modului de documentare a indicatorilor de performanta. La nivel global, raportul include o varietate de KPIs specifici domeniului marketingului, intr-o combinatie unica. Succesul in folosirea acestora este facilitat de selectarea numarului optim, gradul lor de aliniere cu obiectivele organizationale si documentarea detaliata pentru facilitarea intelegerii si utilizarii lor standardizate la nivel de companie. Exemplele de KPIs ofera o privire de ansamblu a folosirii lor in practica, formand o baza de pornire in procesul de selectie a indicatorilor specifici fiecarei organizatii.

Colectia in limba romana a Top   KPIs in 2010 contine 24 de rapoarte specifice departamentelor si industriilor, disponibile in format electronic la adresa www.IndicatoridePerformanta.ro.

 

Despre Acumen Integrat

Acumen Integrat este o companie romaneasca de specializata in oferirea de solutii in managementul performantei la nivel strategic, operational si individual. Serviciile oferite cuprind cercetare, procesare date, implementarea de sisteme de management al performantei bazate pe conceptul Balanced Scorecard, audit de performanta, optimizarea folosirii indicatorilor de performanta, integrare de tehnologie si instruire profesionala in managementul si masurarea performantei. Compania opereaza www.indicatorideperformanta.ro, cea mai populara resursa online in domeniul managementul performantei din Romania.

Despre smartKPIs.com

www.smartKPIs.com este una din cele mai utilizate resurse pentru domeniul managementul performantei disponibile pe internet. Portalul contine peste 6800 exemple de KPIs si 1000 de exemple de rapoarte de performanta, alaturi de sute de articole din domeniu.

Persoana de contact:

Gabriela Grosu
Coordonator Marketing si Comunicare
E-mail: [email protected]
Telefon: +40 264 414 360
Website: www.acumen.ro
www.indicatorideperformanta.ro

Cand marketing-ul intalneste finantele: Randamentul investitiilor de marketing

vineri, 24 iunie 2011

Una din cele mai mari provocari pentru profesionistii din marketing este sa “verifice” rezultatele activitatii lor in termeni numerici, financiari. Pentru a face acest lucru, o abordare simpla, care probabil ca inca se mai foloseste in organizatiile lipsite de un sistem exact de masurare a performantei, priveste spre valoarea vanzarilor. Destul de corect, putem afirma, in final eforturile din marketing ar trebui sa conduca spre vanzari cat mai mult posibil. Crearea unui brand, construirea imaginii, optimizarea relatiei cu clientii si toate celelalte directii ale marketing-ului au ca scop, in final, generarea de vanzari.

Si totusi, pe de-o parte, vanzarile se pot datora si altor motive nu numai actiunillor de marketing, iar pe de alta parte, masurarea rezultatelor nu are nicio relevanta daca nu sunt comparate cu eforturile. Indicatorul care include aceasta comparatie este Randamentul investitiilor de marketing sau, pe scurt, ROMI.

Randamentul investitiilor de marketing se bazeaza, in general, pe aceeasi logica precum ROI, diferenta constand in faptul ca marketing-ul investit “dispare” cu mai mare usurinta. Daca investesti cumparand o fabrica pentru productie, valoarea ei se depreciaza in timp, insa poti oricand sa o vinzi, in vreme ce marketing-ul investit nu se prea poate recupera, devenind astfel mai riscant. Din acest punct de vedere exista pareri cum ca marketing-ul nici macar nu ar fi o investitie, ci numai o cheltuiala. Cu toate acestea, atat timp cat investitia cu marketing-ul se realizeaza pentru a genera viitoare fluxuri de numerar, el reprezinta o investitie, cu toate ca nu una materializata intr-un bun palpabil.

In ciuda variatelor opinii care exista pe tema sa, exista o formula de calcul pentru ROMI acceptata pe scara larga:

% Randamentul investitiilor de marketing  =

[($ Venituri ce se pot atribui  marketing-ului * % Taxe) - $ Costul de marketing ] /

$ Costul de marketing

Scopul masurarii randamentului investitiilor de marketing nu este numai de a valida o investitie in termeni de venituri generate, ci si acela de a face comparatie intre mai multe proiecte de marketing pentru a evidentia efectele lor. Si, nu in ultimul rand, pentru a impune o “disciplina” in actiunile de marketing care sunt oarecum mai greu de cuantificat, atat in termeni de cheltuieli (poate ca nu solicita o investitie financiara foarte mare pentru elemente de marketing bine definite, insa cer mult timp si mai putine cheltuieli obisnuite) si de venituri. Poate fi ca in cazul de mai jos, al marketingului social.

Marketing ROI

Cu toate acestea, folosirea acestui indicator solicita multa atentie intrucat pot aparea multe implicatii atunci cand avem de-a face cu masuri subordonate folosite in calcul. De exemplu, dupa cum am aratat intr-un blog post anterior referitor la Evaluarea performantei programelor de marketing,$ Venituri din activitati de marketing, ori $ Vanzari in crestere trebuie sa fie estimate cu precizie, ceea ce poate fi dificil. In ceea ce priveste costurile de marketing, pot aparea si inexactitati, intrucat organizatii diferite au moduri diferite de alocare a bugetului de marketing (dupa functia marketing-ului, dupa obiectiv, etc.), fiind dificil, astfel, sa se izoleze partea de cheltuieli de marketing care ne intereseaza.

Pentru a depasi aceste masuri de precautie, specialistii din marketing masoara ROI-ul in marketing pentru o anumita campanie (care are un buget bine definit si ia in considerare un produs).

ROI-ul in marketing se confrunta cu critici din mai multe puncte de vedere, unul din cele mai renumite fiind acela ca nu ia in considerare efectul reportat, care defineste efectele pe termen lung ale cheltuielilor marketing asupra veniturilor, generate cel mai mult de aspecte legate de brand. Se considera ca investitiile de marketing contribuie la consolidarea brand-ului, ceea ce poate avea efecte indelungate asupra vanzarilor si care sunt in afara masuratorilor de ROI in marketing.

Trend si statistici privind ROI in marketing:

  • Exista o nevoie continua pentru ROI in marketing si alte masuratori datorata, in primul rand, presiunilor economice (Lenskold Group / MarketSphere Marketing ROI and Measurements Study, 2009);
  • Cel mai mare ROI se castiga din marketing-ul prin email – $43.52 pentru fiecare dolar cheltuit (Direct Marketing Association, 2009)
  • Totusi, 42% din persoanele care realizeaza marketing prin email nu cunosc veniturile obtinute prin aces canal fata de investitie (Econsultancy & Adestra, Email Census, 2009).

Mai multe date despre ROI in marketing pot fi gasite in diverse surse. Puteti consulta:

  • Podcast-ul Mckinsey despre  Improving Return on Marketing Investment in High Tech;
  • Marketing ROI Dead articolul lui Michele Eggers, strateg de marketing si Inteligenta Clientului la Institutul SAS;
  • Return on Marketing Investment cartea lui Guy R. Powell.

Performanta in Marketing – Modelul Celor Cinci Forte al lui Michael Porter

marți, 31 mai 2011

Acest blog post despre performanta in marketing exploreaza cele cinci forte din modelul lui Michael Porter de analiza a fortelor competitive care pot aparea intr-o situatie particulara de afaceri.

Reprezentarea grafica de mai jos cuprinde cele cinci forte considerate importante in influentarea afacerilor, in mod special atunci cand este vorba de lansarea unor produse sau servicii noi pe piata. De asemenea, se realizeaza o analiza a conditiilor in care fiecare din cele cinci forte isi exercita influenta. Asadar, modelul este un instrument de un real ajutor in managementul pozitiilor firmelor pe piata, prin faptul ca sunt luati in considerare factori cheie ce pot influenta performanta.

Sursa:  Karagiannopoulos, Georgopoulos & Nikolopoulos (2005)

Porter prezinta principalii cinci factori ce pot influenta organizatiile dintr-o anumita industrie:

  • Rivalitatea competitiva

Poate aparea cand cei aflati in competitie sunt de dimensiuni si importanta asemanatoare, oferind produse de acelasi tip sau cand adopta strategii similare.

  • Furnizorii

Puterea furnizorilor poate avea un mare impact asupra fiecarei organizatii, deoarece reprezinta un element important in lantul de creare a valorii. Totusi, puterea lor poate fi marita daca ajung sa monopolizeze piata materiilor prime sau daca schimbarea furnizorilor este dificila din cauza costurilor.

  • Consumatorii

Din nou, similar puterii furnizorilor, puterea cumparatorului exista deja, dar poate creste in special daca produsele oferite sunt nediferentiate si consumatorul poate alege altceva daca e sensibil la pret.

  • Substitut pentru produsul companiei

Acesta reprezinta o reala amenintare la produsul companiei, indeosebi cand consumatorii sunt sensibili la pret si le este usor sa aleaga produse similare ce le satisfac nevoile.

  • Noi companii intrate pe piata

Acest aspect influenteaza atunci cand barierele pentru a intra pe piata sunt minime. Cu cat creste numarul acestora, cu atat scade amenintarea unei noi companii pe piata. Exemple de astfel de bariere pot fi considerate legislatiile guvernamentale pe care orice nou-venit pe piata e obligat sa le respecte, usurinta accesului la furnizori sau momentul atingerii pragului de rentabilitate.

Asadar, fiecare organizatie ar trebui sa ia in considerare acesti cinci factori cheie in abordarea unei piete noi fara a uita de abilitatile si aspectele interne ale companiei.

 

Despre Michael Porter

O personalitate in domeniul managementului, Michael Porter este profesor universitar la Harvard Business School.   Munca lui se concentreaza pe aspecte care tin de strategie si competitie, atat la nivel corporativ, cat si in dezoltarea economica nationala si regionala.

Cele cinci forte au fost descrise de Porter in cartea sa Competitive Strategy: Techniques for Analyzing Industries and Competitors (1980).

Sursa:  Harvard Business School (2010)

 

Referinte

Harvard Business School,  Michael E. Porter, disponibil la:  http://drfd.hbs.edu/fit/public/facultyInfo.do?facInfo=ovr&facId=6532 (accesat la 29 Octombrie 2010).

Karagiannopoulos, G., D., Georgopoulos, N. & Nikolopoulos, K. (2005),  Fathoming Porter’s five forces model in the internet era,  The journal of policy, regulation and strategy for telecommunications, information and media, Vol. 7, Nr. 6, pp. 66 – 76.