Organizatii din diferite domenii fac investitii importante, in termeni de timp si bani, in initiative de Managementul cunostintelor (KM). Scopul acestor initiative este de cele mai multe ori pentru a facilita si permite colectarea, transferul si gestionarea cunostintelor disponibile in organizatii.
In lucrarea lor “Different Knowledge, Different Benefits: Toward a Productivity Perspective on Knowledge Sharing in Organizations“, Haas si Hansen (2000), identifica doua moduri distincte in care schimbul de cunostinte apare, de obicei, in organizatii:
- Contactul direct intre indivizi (emitatori si receptori) – permite, de asemenea, sa fie transmise conostintele intr-un mod tacit.
- Documente scrise disponibile in baze de date de cunostinte - permite cunostintelor sa fie structurate si usor accesibile.
Nu toate initiativele Managementului cunostintelor sunt implementate cu succes. De exemplu, in 2005, Morten Hansen (profesor de antreprenoriat la INSEAD) si Martine Haas (profesor de management la Wharton) au realizat un proiect de cercetare intr-o firma de contabilitate importanta, in raport cu utilizarea sistemelor interne de cunostinte de catre echipe de consultanti incercand sa obtina oferte de vanzare.
Cercetarea a fost prezentata in lucrarea “When Using Knowledge Can Hurt Performance: The Value of Organizational Capabilities in a Management Consulting Company“ si a aratat ca:
- Eforturile de schimburilor de cunostinte nu rezulta neaparat in activitati imbunatatite in cadrul organizatiilor.
- Implementarea managementului cunostintelor are mai multe sanse de succes atunci cand initiativa este atent planificata si sustinuta pe tot parcursul procesului.
- Schimbul de consultare personala a imbunatatit calitatea muncii, dar a consumat timp, comparativ cu documentele electronice care au economisit timp pe parcursul activitatii, dar nu au imbunatatit calitatea muncii si nici nu a semnalat competenta clientilor.
Nu exista nicio formula pentru a implementa cu succes Managementul cunostintelor in cadrul organizatiilor. Cu toate acestea, exista cateva exemple de KPIs care arata daca organizatia se indreapta in directia cea buna.
IndicatoridePerformanta.ro contine o suita de KPIs in Mangementul cunostintelor, care sustine construirea strategiei, a modelului si a culturii pentru managementul cunostintelor in cadrul organizatiei. Aceasta varietate de masuri include:
- # Platforme interne de schimb de cunostinte
- % Angajati care contribuie la baza de cunostinte
- % Proceduri revizuite si actualizate periodic
- # Formulare disponibile pe intranet
Referinte
Haas, M., R. & Hansen, M., T. (2000), Different Knowledge, Different Benefits: Toward a Productivity Perspective on Knowledge Sharing in Organizations, disponibil la: http://knowledge.wharton.upenn.edu/papers/1346.pdf .
Haas, M., R. & Hansen, M., T. (2005), When Using Knowledge Can Hurt Performance: The Value of Organizational Capabilities in a Management Consulting Company, disponibil la: http://digitalcommons.ilr.cornell.edu/articles/40/ .
Vermeulen, F., When Knowledge Management Hurts, Harvard Business Review Blogs, disponibil la: http://blogs.hbr.org/vermeulen/2009/03/when-knowledge-management-hurt.html?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%253A+harvardbusiness+(HarvardBusiness.org)
www.IndicatoridePerformanta.ro lista cu exemple de KPIs din Managementul Cunostintelor: Managementul cunostintelor.