Imagine de David Parkins, @ 2010 Macmillan Publishers Limited

Intr-un blog post recent  am subliniat cei mai importanti indicatori de performanta pentru domeniul stiintific, asa cum sunt ei prezentati de catre cercetatorul Richard van Noorden (2010) in saptamanalul stiintific international “Nature”. Blog post-ul concluziona ca multitudinea de indicatori care au invadat domeniul stiintei in ultimele decade necesita o revizuire amanuntita inainte de a fi folositi, intrucat adesea simplii indicatori pot reflecta aspecte ale performantei stiintifice mai bine decat indicatorii mai complicati si mai sofisticati. De asemenea, s-a mai evidentiat recunoasterea nevoii de reflectie si de consolidare in domeniul masurarii performantei in domeniul stiintific. Continuand linia acestor cercetari, o noua intrebare este prezentata in detaliu, dupa cum urmeaza:

Cum influenteaza masurarea performantei carierele cercetatorilor, in termeni de angajare, promovare sau detinere a functiei pe termen lung?

Punctul de plecare al studiului initiat de revista  “Nature” este ca “nicio cariera stiintifica nu poate fi  rezumata intr-un numar”. Se argumenteaza ca exista si alte lucruri care recomanda un om de stiinta bun si  in momentul in care se realizeaza o evaluare a performantei individuale trebuie luate in considerare:

• # Lucrari publicate
• # Impactul publicatiilor in care au aparut lucrarile
• # Frecventa citarii lucrarilor publicate
• $ Suma granturilor obtinute sau
• # H-index

Si totusi, din cei 150 de cercetatori care au raspuns sondajului de opinie, un numar mare considera ca indicatorii de performanta in domeniul stiintific reprezinta un factor major in deciziile de angajare, de detinere pe termen lung a unui post, de promovare sau de evaluare  a performantei.

Sursa: Nature,  Do metrics matter?, @ 2010 Macmillan Publishers Limited

De asemenea, studiul a mai aratat ca, din punctul de vedere al participantilor la sondaj, cele mai importante criterii de evaluare a oamenilor de stiinta sunt granturile si venitul, numarul de aparitii (articole) in publicatii de renume si citarea cercetarilor publicate. Aceste descoperiri sunt dublate de un numar mare de participanti care erau nemultumiti de felul in care unii dintre indicatori sunt folositi in evaluari ale performantei, ei considerand ca se pune prea mult accent pe masurarea obiectiva si mai putin pe evaluarile calitative, cum ar fi scrisorile de recomandare venite din partea celor care lucreaza in domeniu sau evaluari ale muncii date de sustinatori din afara departamentului sau a institutiei.

In mod surprinzator, insa, sondajul a aratat ca numarul de aparitii in publicatii cu un impact ridicat, granturile obtinute, studentii pe care ii au in formare si numarul de citari ale lucrarilor publicate s-au remarcat printre alegerile participantilor la sondaj atunci cand au fost rugati sa evalueze cele mai importante criterii care ar trebui folosite la evaluarea cercetatorilor.

De partea cealalta, intervievati in legatura cu aceeasi problema, administratorii si evaluatorii au insistat ca indicatorii nu conteaza nici pe departe atat de mult pentru angajare, promovare si detinerea postului pe cat participantii sondajului cred.

Dupa cum arata studiul realizat de “Nature”, in ciuda acestor opinii variate concluzia este:

• 51% dintre participanti au afirmat ca si-au schimbat comportamentul datorita modului in care sunt evaluati;
• 71% dintre participanti au afirmat ca sunt ingrijorati deoarece colegii lor se pot ‘juca’ sau pot ‘trage pe sfoara’ sistemele de evaluare in institutiile lor.

Insumand toate aceste rezultate, o concluzie la care se poate ajunge este ca problema nu consta neaparat in utilizarea indicatorilor in procesul evaluarii performantei cercetatorului, ci mai mult in felul in care acesti indicatori sunt folositi. Rezulta, dupa cum este recunoscut si de autorii studiului, ca provocarea este nu sa se reduca fundamentarea pe indicatori, ci sa se confere mai multa claritate, consistenta si transparenta procesului de evaluare a performantei.

Integrarea evaluarii performantei individuale intr-un context mai usor de inteles, al unui sistem de management al performantei si ajustarea obiectivelor de la nivel individual cu cele de la nivelul operational si strategic, pot reprezenta una din solutiile care sa fortifice si sa confere claritate, consistenta si directie procesului de evaluare a performantei individuale vazut dintr-o persectiva integrata, organizationala.

Intrebari de tipul: Conteaza indicatorii?, Ce poate fi facut pentru a da un bun curs monitorizarii performantei si procesului de evaluare la nivel individual? continua sa prezinte un interes atat pentru cercetatori, cat si pentru comunitatile de specialitate.

Referinte

• Abbot, A., Cyranoski, D., Jones, N., Maher, B., Schiermeier, Q. & Van Noorden, R. (2010),  Do metrics matter?, Nature, Vol. 465, pp. 860-862, 16 Iunie 2010, disponibil la:  http://www.nature.com/news/2010/100616/pdf/465860a.pdf, (accesat 10 August 2011).

Resurse aditionale

• IndicatoridePerformanta.ro (2011), Exemple Indicatori Cheie de Performanta – Cercetare – dezvoltare si Inovare, disponibile la:  http://www.indicatorideperformanta.ro/kpi/arii-functionale/cercetare-dezvoltare-si-inovare/, (accesat 10 August 2011).