Stabilirea tintelor poate fi relativ usoara daca se doreste – se alege un numar, se transforma in tinta, iar apoi se lupta pentru atingerea acestuia. Totusi, alegerea unui numar nu este suficienta pentru stabilirea unei tinte, acest proces fiind unul mai complex.
Unul dintre primele lucruri care trebuie clarificate in cazul folosirii tintelor este motivul pentru care acestea sunt utilizate. Raspunsul ar putea parea unul destul de simplu: pentru a facilita obtinerea rezultatelor. Si totusi, exista mai multe motive pentru care tintele sunt folosite.
Una din metaforele mele preferate in raport cu folosirea tintelor este metafora termometrului. Acest instrument este folosit in multe feluri:
- Pentru a verifica daca temperatura se incadreaza intre anumite limite. In medicina, 37 ° Celsius / 98.6 ° Fahrenheit este considerata ca temperatura medie optima a unui corp sanatos. Intr-un fel, poate fi considerata o tinta, in orice caz, una flexibila, bazata pe un interval ce variaza in jurul acelei temperaturi.
- Pentru a se asigura atingerea unei anumite valori. De exemplu, anumite feluri de mancare trebuie preparate la o anumita temperatura, in functie de reteta. In astfel de cazuri, trebuie sa fie atinsa temperatura-tinta pentru ca mancarea sa fie gatita corect.
In mod similar, in domeniul afacerilor, tintele pot fi stabilite pentru mai multe motive:
- Invatare – tintele asigura un bun punct de referinta pentru evaluarea realizarilor si compararea rezultatelor.
- Motivarea obtinerii unor rezultate bune – pe baza principiilor incorporate in teoria stabilirii obiectivelor.
- Control si asigurarea cooperarii – pentru a verifica atingerea unor anumite rezultate, ca parte a realizarii cu succes a unui plan de afaceri.
In timp, ultimele doua motive au pus in umbra aspectul referitor la invatare in stabilirea tintelor. S-au dovedit a fi foarte folositoare pe termen scurt, iar acordarea de bonusuri bazate pe atingerea tintelor a devenit norma in afaceri. Totusi, in multe cazuri, impactul pe termen lung este mai putin pozitiv. Criza financiara globala reprezinta doar un exemplu al manifestarii acestei gandiri in practica.
Revenind la metafora termometrului, este ca si cum am folosi termometrul doar pentru a verifica temperatura fripturii gatite (pentru satisfacerea pe termen scurt a senzatiei de foame), fara a monitoriza si temperatura corpului, pentru a verifica beneficiile pe termen lung din punctul de vedere al sanatatii. In practica (medicina si industria prelucratoare), nu este cazul – folosirea termometrelor se realizeaza in egala masura pentru invatare si asigurarea cooperarii. In administrarea afacerilor, este ca si cum am fi uitat de aspectele invatarii ce fac parte din stabilirea tintelor… Atingerea tintelor pentru recompense si recunoastere reprezinta, de fapt, norma.
Implicatiile la nivel cultural sunt importante. Tintele pentru control, in multe cazuri, reies in urma unei combinatii periculoase intre lacomia umana si comportamentul mecanic. Aceasta perspectiva, combinata cu un management al riscurilor ineficient, reprezinta unul din factorii care au contribuit la disparitia multor organizatii din istoria recenta. Obtinerea unei fripturi bune este in general mai usoara si mai atragatoare decat monitorizarea sanatatii si invatarea despre noi insine.
Din fericire, corpul are abilitatea de a-si regla singur temperatura. Organizatiile, pe de alta parte, nu au un sistem matur de autoreglare, datorita nivelului relativ scazut de sofisticare al culturilor organizationale din zilele noastre. Ca rezultat, stabilirea tintelor pentru recompensare pare a fi o relicva a managementului din secolul al 19-lea, o reflectie a incapacitatii noastre de a gasi echilibrul potrivit in organizatii. In definitiv, au fost necesare sute de ani pentru ca termometrul sa evolueze in forma sa curenta. Managementul stiintific are o existenta de mai putin de 100 de ani. Asadar, poate este doar o chestiune de timp.
Etichete: stabilirea tintelor, Teoria Stabilirii Obiectivelor, tinte
