Angajatii reprezinta cel mai valoros bun al unei organizatii. Este foarte important ca ei sa fie motivati sa lucreze bine, profitand la maxim in cadrul companiei de timpul si competentele lor. Insa, inainte de a fi angajati, acestia sunt oameni, avand propriile nevoi si dorinte ce nu sunt mereu compatibile cu obiectivele compatinei. Astfel, motivarea angajatilor devine un factor cheie in obtinerea performantei.
Metodele de motivare a angajatilor se impart de regula in metode pozitive si metode negative. Prin recurgerea la motivarea pozitiva, angajatorul ofera angajatului bonusuri, recompense, fie in bani, fie de alta natura, pentru realizarea sarcinilor sale. Motivarea negativa presupune aplicarea unei „pedepse” angajatului, o conditionare negativa, pentru nerealizarea sarcinilor sale. Aceasta „pedeapsa” poate fi de natura financiara sau psihologica. Dintre cele doua metode, se considera ca motivarea pozitiva este mai eficienta decat motivarea negativa.
Un studiu publicat recent de Kelly Goldsmith, profesor la Universitatea Northwestern, SUA, si Ravi Dhar, profesor la Universitatea Yale, vine sa ofere noi informatii cu privire la acest subiect. Cei doi cercertatori au creat un test simplu ce presupunea ca un grup de studenti sa rezolve anagrame. Primul grup avea sa primeasca 25 de centi pentru fiecare anagrama corecta. Al doilea grup avea sa primeasca initial 1,5 dolari, spunandu-li-se insa ca vor pierde 25 de centi de fiecare data cand nu aveau sa rezolve o anagrama. Desi ambele grupuri de studenti au rezolvat in medie acelasi numar de anagrame, grupul motivat negativ a stat cu 5 minute in plus pentru rezolvarea anagramelor fata de celalalt grup. Acest lucru sugereaza ca motivarea negativa a fost mai putin eficienta decat cea pozitiva.
In cadrul unui experiment asemanator, coordonat de catre profesorul Goldsmith si profesorul Shar in septembrie 2013, sute de participanti, din categorii variate de varsta, de pe platforma de crowdsourcing Mechanical Turk, dezvoltata de Amazon, au fost rugati sa rezolve anagrame. Rezultatele erau asemanatoare cu cele ale primului experiment.
Cu toate acestea, dupa cum subliniaza cei doi profesori, rezultatele acestei cercetari nu trebuie generalizate. Dat fiind ca angajatii au personalitati, obiective si dorinte diferite, ar fi o greseala sa se foloseasca aceeasi metoda de motivare pentru toata lumea. Angajatorul ar trebui sa se concentreze in schimb sa ii ofere angajatului un mediu de munca atractiv si sarcini motivante. Motivarea instirnseca este mai eficienta decat cea extrinseca. Este posibil ca pentru un angajat care nu este implicat in munca lui sa nu conteze prea multi nici pedepsele, nici recompensele.
Referinte:
- Goldsmith, K. and Dhar, R. (2013), Negativity bias and task motivation: Testing the effectiveness of positively versus negatively framed incentives, Journal of Experimental Psichology: Applied, disponibil la: http://faculty.som.yale.edu/ravidhar/documents/NegativityBiasSept13_000.pdf
- Goldsmith, K. and Dhar, R. (2013), To motivate, better to take away than to give, Kellogg Insight, disponibil la: http://insight.kellogg.northwestern.edu/article/to_motivate_better_to_take_away_than_to_give/
- Pierce, W. D., Cameron, J., Banko, K. M. and So, S. (2003), Positive effects of rewards and performance standards on intrinsic motivation, The Psychological Record, 2003, vol. 53, pages 561-579, disponibil la: http://opensiuc.lib.siu.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=1498&context=tpr
Sursa imaginii:
http://positivepsychologynews.com/ppnd_wp/wp-content/uploads/2009/04/motivation-hierarchy3.jpg
Etichete: Motivare negativa VS Motivare pozitiva, motivarea angajatilor
