| Piața Mare |
|
De menţionat „ochii orașului” – așa cum sunt cunoscute ferestrele din acoperişuri care aici se pot observa cel mai bine. Steagurile de vânt erau nelipsite de pe acoperişurile caselor şi indicau fie anul construcţiei, fie semnul breslei. Piaţa are lungimea maximă de 142 m iar lăţimea de 93 m. În 2005 piaţa a intrat într-un proces de renovare complet, statuia lui Gheorghe Lazăr a fost demolată fiind înlocuită în 2006 de una la scară mai mică realizată de acelaşi sculptor, a fost reamenajată fântâna cu grilaj de fier, iar piaţa a fost pavată cu dale de granit şi piatră. Toate clădirile din Piaţa Mare sunt declarate monumente istorice.(Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii… |
| Piața Mică |
 Clădirile din Piaţa Mică datează din secolul al XIV-lea și al XVI-lea şi, cu o singură excepţie, nu au acel portal masiv, boltit caracteristic Pieţei Mari sau străzii Bălcescu.Caracteristică caselor din Piaţa Mică este loggia de la parter, boltită şi semideschisa spre piaţă, cu arcade semicirculare susţinute de portanţi. În aceste spaţii erau etalate mărfurile. Clădirile din Piaţa Mică adăposteau ateliere meşteşugăreşti. Clădirile sunt înalte şi prezintă acele lucarne lenticulare cunoscute sub denumirea de „ochii sibiului”. |
| Piața Huet |
 Piaţa s-a format pe traseul primei incinte fortificate a Sibiului. Incinta propriu-zisă datează de la sfârşitul secolului al XII-lea, existenţa prepoziturii în anul 1191 fiind un termen „ante quem” pentru datarea actualei suprafeţe a pieţei. (Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii… |
| Turnul Sfatului |
 Este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale oraşului Sibiu. Are acest nume deoarece apăra poarta de intrare în cea de a doua incintă, situată în imediata apropiere a clădirii ce adăpostea primăria Sibiului, menţionată în documente la 1324 (Piaţa Mică nr. 31, azi refăcută).
Edificiul actual este rezultatul mai multor faze de construcţii, fiind supraînălţat şi chiar înglobat unui grup de clădiri. Din construcţia iniţială s-a păstrat, probabil, doar nucleul ridicat până la înălţimea primului etaj. Datarea probabilă a turnului corespunde edificării celei de a II-a incinte fortificate, adică perioadei cuprinse între 1224 şi 1241. Turnul a avut diverse intrebuinţări, de la depozit de cereale la punct de observaţie a incendiilor, de arest temporar sau chiar de muzeu de ştiinţe naturale la mijlocul secolului al XVIII-lea. Între 1962 şi 1998, turnul a adăpostit o secţie a Muzeului Brukenthal de exponate medievale. (Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii… |
| Zidurile cetății |
De-a lungul B-dului Coposu, a 3-a centură de fortificaţii se poate vedea în Între partea carosabilă de astăzi şi zid se află o zonă verde cu copaci. Zona verde a fost înfiinţată în 1791 prima dată între Bastionul Haller şi Turnul Gros, ulterior prelungită până la Bastionul Cisnadiei, şi este cunoscută sub numele de „promenadă invalizilor”. |
| Harta cu monumentele istorice din orașul vechi |
| http://www.turism.sibiu.ro/mapro.html |
| Muzeul Brukental |
 Colecţiile iniţiale ale baronului von Brukenthal constând din pinacotecă şi cabinet de stampe, bibliotecă şi colecţie numismatică au luat naştere, în principal, în intervalul 1759-1774, perioadă petrecută, cu precădere, de acesta la Curtea Imperială de la Viena.
După revenirea sa la Sibiu, în calitate de Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei (1777-1787), baronul şi-a adus şi colecţiile, iar Calendarul lui Hochmeister pe anul 1790 menţionează printre atracţiile oraşului, pinacoteca, formată din 800 de tablouri şi dispusă în 13 săli ale Palatului Brukenthal. Pe parcursul timpului colecţiile s-au îmbogăţit atât prin achiziţii, cât şi prin donaţii. În acest moment, la etajele I şi II ale Palatului Brukenthal – devenit un veritabil Muzeu de Artă – se află exponate din Galeria de Artă Naţională. (Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii… |
| Complexul Național Muzeal ASTRA |
 Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, se află situat în Pădurea Dumbrava la 4 km de oraş, pe Calea Răşinari.
Muzeul a fost organizat cu începere din anul 1963 sub denumirea de Muzeul Tehnicii Populare şi are o suprafaţă de 96 ha şi un circuit expoziţional de 10 km. Aici se găsesc gospodării formate din case de locuit aduse din diferite zone ale ţării, interioare de locuit păstrate în formă original şi toate anexele gospodăreşti, ateliere meşteşugăreşti, construcţii cu caracter religios (biserici, troiţe), comercial (hanuri, cârciumă), ludic (pavilion de joc, popicărie, scrânciob), instalaţii de industrii ţărăneşti, mijloace de transport tradiţionale, etc. (Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii…. |
| Parcul Natural Dumbrava Sibiului |
 Se întinde pe 960 hectare şi este situat la 4 km de centrul oraşului în direcţia sud-vest de-a lungul şoselei care merge spre Răşinari.
Este traversat de pârâul Trinkbach, care formează pe cursul său trei lacuri de origine antropică: unul la Muzeul Tehnicii Populare şi două în Grădina Zoologică. În 1929 s-a deschis în pădurea Dumbrava prima Grădina Zoologică din România de către Intreprinderea de Electricitate la initiațiva inginerului Szekely căruia i-a venit ideea după ce a găsit niște vulpi pe când efectua lucrări de reparații la barajul de la Sadu. (Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii…. |
Aici este centrul istoric al Sibiului, prima dată menţionat în 1411 ca piaţă de cereale. Exista din anul 1366 odată cu finalizarea celei de-a 3-a centuri de fortificaţii a oraşului. Începând din secolul XVI-lea, Piaţa Mare a devenit centrul cetăţii.Timp de sute de ani a fost denumită „Der Grosse Ring” sau „Grosser Platz”, între războaie s-a numit „Piaţa Regele Ferdinand”, comuniştii au denumit-o „Piaţa Republicii” iar din 1990 s-a revenit la denumirea originală.
Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante oraşe din Transilvania cu un remarcabil potenţial de dezvoltare economică, avantajat şi de poziţionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean şi beneficiind de un modern Aeroport Internaţional. Cu cei 155.000 de locuitori permanenţi şi 25.000 de locuitori temporari, în special studenţi, Sibiul este cel mai mare oraş din judeţ. Comunitatea locală este alcătuită din grupuri etnice diverse.
Principalele domenii economice care au întalnit un teren bun de dezvoltare în Sibiu sunt producţia de componente pentru industria automobilelor, domeniul logisticii şi ambalajelor, industria alimentară, a confecţiilor textile, comerţul şi producţia meşteşugărească, iar în ultimii ani au început să se dezvolte industria electronică, tehnologia informatică şi turismul.
Descărcați broșura Sibiu, Tânăr din 1191 de aici.
Descărcați broșura Sibiu: orașul breslelor de aici.
Staţiunea a fost întemeiată de Societatea Carpatină Ardeleană a Turiştilor – SKV (Siebenbürgischer Karpatenverein) în 1894 fiind cea mai veche staţiune montană din România.
Mărginimea Sibiului este o zonă etnografică unică în România situată la vest de Sibiu, limitată la sud de valea Sadului şi la nord de valea râului Sălişte, ce cuprinde 18 localităţi: Boita, Sadu, Râu Sadului, Talmaciu, Talmacel, Răşinari, Poplaca, Gura Râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Sălişte, Galeş, Tilişcă, Rod, Poiană Sibiului şi Jina.
O caracteristică a zonei Sibiului este prezenţa bisericilor fortificate, datând din secolele XII – XVI, prezente în cea mai mare parte a satelor şi târgurilor colonizate de populaţia germană şi cunoscută sub genericul de saşi (saxones).
Prima atestare documentară a Sibiului (sub numele de Cibinium) datează din anul 1191. În anul 1223 Sibiul este menţionat sub numele Vila Hermanni, o aşezare cu caracter rural. Urmările dezastruoase ale incursiunilor tătarilor din anii 1241-1242 au dus la conştientizarea necesităţii întăririi localităţii. Încep astfel lucrările de fortificaţie, care se vor amplifica pe parcursul următoarelor secole pentru ca, în secolul al XV-lea, Sibiul să devină una dintre cele mai bine apărate cetăţi din Transilvania.În 1292 a fost deschis primul spital de pe teritoriul actual al României, în Biserica Azilului, clădire ce dăinuie şi azi. În anul 1366 Sibiul este menţionat pentru prima dată ca oraş sub numele de Hermannstadt.
În anul 2007 Sibiu a deţinut titlul de Capitală Culturală Europeană, reuşind astfel să-şi evidenţieze patrimoniul cultural-istoric deosebit de valoros.
„Cel mai plin de viaţă dintre toate ţinuturile imperiale”, Sibiul este un oraş cu o teatralitate specială, primele spectacole fiind atestate documentar încă din secolul al XVI-lea. În secolul al XVIII-lea, au apărut primele trupe ambulante, care incintau sibienii jucând piese în locuri improvizate.
Din secolul al XV-lea documentele sibiene menţionează stipendierea unor organişti, până în prima jumătate a secolului al XIX-lea, când debutează procesul de modernizare a vieţii artistice în acest centru, personalităţi publice locale, instituţii laice, autorităţi eclesiastice, ordine religioase, muzicieni autohtoni sau stabiliţi aici au creat un climat propice afirmării artei sonore în formele consacrate de marile curente estice din evul mediu, timpuriu şi târziu, din epoca modernă, Renaștarea, Clasicismul, Romantismul. (Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii…
Sibiul este un oraş compact, cu distanţe relativ mici între limitele sale. Oraşul vechi este de preferat să fie vizitat pe jos. În „Oraşul de Jos” şi în „Oraşul de Sus”” sunt numeroase vestigii ale arhitecturii medievale (de apărare sau civile) care merită văzute.
Tradiţia hotelieră în Sibiu este cea mai veche din România, primul hotel fiind atestat din 1555. Prima sa denumire a fost „La Sultanul Turcilor”, denumire care s-a schimbat de-a lungul secolelor. În 1773 şi-a schimbat numele în „Împăratul Românilor”, iar actuala clădire a fost finalizată în 1895. (Sursa:
http://sibiu-city.map2web.eu/
Descărcați harta transportului public în Sibiu de 
