Adrian Brudan, Directorul Conferinței prezintă evenimentul ce va avea loc între 20 și 22 Octombrie la Hotel Ramada, Sibiu.
Postat la 23 August 2011 de valeriu
Adrian Brudan, Directorul Conferinței prezintă evenimentul ce va avea loc între 20 și 22 Octombrie la Hotel Ramada, Sibiu.
Postat la 23 August 2011 de valeriu
Adrian Brudan, Directorul Conferinței Managementul Performanței în România 2011 prezintă studiul Managementul Performanței în România 2011.
Postat la 23 August 2011 de Echipa Editoriala
Post-Conferinţa Managementul Performanţei în România 2011 se vor desfăşura, în paralel, 3 workshop-uri care vizează teme de interes în managementul performanței.
Acestea abordează temele:
Înscrierea la workshop-uri se poate realiza independent de conferinţă.
Postat la 23 August 2011 de valeriu
Adrian Brudan, Directorul Conferinței, prezintă Modulul 1: „Managementul Performanței la Nivel Strategic” din cadrul Conferinței Managementul Performanței în România 2011.
Postat la 23 August 2011 de valeriu
Adrian Brudan, Directorul Conferinței, prezintă Modulul 2: „Managementul Performanței la Nivel Operațional” din cadrul Conferinței Managementul Performanței în România 2011.
Postat la 23 August 2011 de valeriu
Adrian Brudan, Directorul Conferinței, prezintă Modulul 3: „Managementul Performanței la Nivel Individual” din cadrul Conferinței Managementul Performanței în România 2011.
Postat la 19 August 2011 de valeriu
| Piața Mare |
|
De menţionat „ochii orașului” – așa cum sunt cunoscute ferestrele din acoperişuri care aici se pot observa cel mai bine. Steagurile de vânt erau nelipsite de pe acoperişurile caselor şi indicau fie anul construcţiei, fie semnul breslei. Piaţa are lungimea maximă de 142 m iar lăţimea de 93 m. În 2005 piaţa a intrat într-un proces de renovare complet, statuia lui Gheorghe Lazăr a fost demolată fiind înlocuită în 2006 de una la scară mai mică realizată de acelaşi sculptor, a fost reamenajată fântâna cu grilaj de fier, iar piaţa a fost pavată cu dale de granit şi piatră. Toate clădirile din Piaţa Mare sunt declarate monumente istorice.(Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii… |
| Piața Mică |
 Clădirile din Piaţa Mică datează din secolul al XIV-lea și al XVI-lea şi, cu o singură excepţie, nu au acel portal masiv, boltit caracteristic Pieţei Mari sau străzii Bălcescu.Caracteristică caselor din Piaţa Mică este loggia de la parter, boltită şi semideschisa spre piaţă, cu arcade semicirculare susţinute de portanţi. În aceste spaţii erau etalate mărfurile. Clădirile din Piaţa Mică adăposteau ateliere meşteşugăreşti. Clădirile sunt înalte şi prezintă acele lucarne lenticulare cunoscute sub denumirea de „ochii sibiului”. |
| Piața Huet |
 Piaţa s-a format pe traseul primei incinte fortificate a Sibiului. Incinta propriu-zisă datează de la sfârşitul secolului al XII-lea, existenţa prepoziturii în anul 1191 fiind un termen „ante quem” pentru datarea actualei suprafeţe a pieţei. (Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii… |
| Turnul Sfatului |
 Este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale oraşului Sibiu. Are acest nume deoarece apăra poarta de intrare în cea de a doua incintă, situată în imediata apropiere a clădirii ce adăpostea primăria Sibiului, menţionată în documente la 1324 (Piaţa Mică nr. 31, azi refăcută).
Edificiul actual este rezultatul mai multor faze de construcţii, fiind supraînălţat şi chiar înglobat unui grup de clădiri. Din construcţia iniţială s-a păstrat, probabil, doar nucleul ridicat până la înălţimea primului etaj. Datarea probabilă a turnului corespunde edificării celei de a II-a incinte fortificate, adică perioadei cuprinse între 1224 şi 1241. Turnul a avut diverse intrebuinţări, de la depozit de cereale la punct de observaţie a incendiilor, de arest temporar sau chiar de muzeu de ştiinţe naturale la mijlocul secolului al XVIII-lea. Între 1962 şi 1998, turnul a adăpostit o secţie a Muzeului Brukenthal de exponate medievale. (Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii… |
| Zidurile cetății |
De-a lungul B-dului Coposu, a 3-a centură de fortificaţii se poate vedea în Între partea carosabilă de astăzi şi zid se află o zonă verde cu copaci. Zona verde a fost înfiinţată în 1791 prima dată între Bastionul Haller şi Turnul Gros, ulterior prelungită până la Bastionul Cisnadiei, şi este cunoscută sub numele de „promenadă invalizilor”. |
| Harta cu monumentele istorice din orașul vechi |
| http://www.turism.sibiu.ro/mapro.html |
| Muzeul Brukental |
 Colecţiile iniţiale ale baronului von Brukenthal constând din pinacotecă şi cabinet de stampe, bibliotecă şi colecţie numismatică au luat naştere, în principal, în intervalul 1759-1774, perioadă petrecută, cu precădere, de acesta la Curtea Imperială de la Viena.
După revenirea sa la Sibiu, în calitate de Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei (1777-1787), baronul şi-a adus şi colecţiile, iar Calendarul lui Hochmeister pe anul 1790 menţionează printre atracţiile oraşului, pinacoteca, formată din 800 de tablouri şi dispusă în 13 săli ale Palatului Brukenthal. Pe parcursul timpului colecţiile s-au îmbogăţit atât prin achiziţii, cât şi prin donaţii. În acest moment, la etajele I şi II ale Palatului Brukenthal – devenit un veritabil Muzeu de Artă – se află exponate din Galeria de Artă Naţională. (Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii… |
| Complexul Național Muzeal ASTRA |
 Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, se află situat în Pădurea Dumbrava la 4 km de oraş, pe Calea Răşinari.
Muzeul a fost organizat cu începere din anul 1963 sub denumirea de Muzeul Tehnicii Populare şi are o suprafaţă de 96 ha şi un circuit expoziţional de 10 km. Aici se găsesc gospodării formate din case de locuit aduse din diferite zone ale ţării, interioare de locuit păstrate în formă original şi toate anexele gospodăreşti, ateliere meşteşugăreşti, construcţii cu caracter religios (biserici, troiţe), comercial (hanuri, cârciumă), ludic (pavilion de joc, popicărie, scrânciob), instalaţii de industrii ţărăneşti, mijloace de transport tradiţionale, etc. (Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii…. |
| Parcul Natural Dumbrava Sibiului |
 Se întinde pe 960 hectare şi este situat la 4 km de centrul oraşului în direcţia sud-vest de-a lungul şoselei care merge spre Răşinari.
Este traversat de pârâul Trinkbach, care formează pe cursul său trei lacuri de origine antropică: unul la Muzeul Tehnicii Populare şi două în Grădina Zoologică. În 1929 s-a deschis în pădurea Dumbrava prima Grădina Zoologică din România de către Intreprinderea de Electricitate la initiațiva inginerului Szekely căruia i-a venit ideea după ce a găsit niște vulpi pe când efectua lucrări de reparații la barajul de la Sadu. (Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii…. |
Postat la 19 August 2011 de valeriu
| Informații generale |
 Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante oraşe din Transilvania cu un remarcabil potenţial de dezvoltare economică, avantajat şi de poziţionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean şi beneficiind de un modern Aeroport Internaţional. Cu cei 155.000 de locuitori permanenţi şi 25.000 de locuitori temporari, în special studenţi, Sibiul este cel mai mare oraş din judeţ. Comunitatea locală este alcătuită din grupuri etnice diverse.Marea majoritate a populaţiei este reprezentată de români (94%) care convieţuiesc împreună cu germanii, descendenţi ai coloniştilor saxoni care au emigrat în secolul XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alătură unguri, rromi şi o foarte puţin numeroasă comunitate evreiască, cu toţii contribuind prin influenţe culturale specifice la viaţa oraşului. (Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii… |
| Potențial economic |
 Principalele domenii economice care au întalnit un teren bun de dezvoltare în Sibiu sunt producţia de componente pentru industria automobilelor, domeniul logisticii şi ambalajelor, industria alimentară, a confecţiilor textile, comerţul şi producţia meşteşugărească, iar în ultimii ani au început să se dezvolte industria electronică, tehnologia informatică şi turismul.Datorită boom-ului economic cunoscut de Sibiu în ultima perioadă, şomajul în Sibiu este printre cele mai scăzute din România, cu mult sub media pe ţară. Ultimele statistici arată că ponderea şomerilor în rândul sibienilor cu vârste cuprinse între 18 şi 62 de ani este de 0,8 %. Prin oportunităţile pe care le oferă, Sibiul s-a transformat într-un adevărat magnet pentru forţa de muncă calificată din apropierea oraşului. (Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii… |
| Broșură |
 Descărcați broșura Sibiu, Tânăr din 1191 de aici. |
| Breslele Sibiului |
 Descărcați broșura Sibiu: orașul breslelor de aici. |
Postat la 19 August 2011 de valeriu
| Stațiunea Păltiniș |
|
Staţiunea este situată pe coasta de nord-est a munţilor Cindrel (Carpaţii Meridionali), în mijlocul unei păduri de conifere, la 32 km SV de Sibiu, de care este legată printr-o sosea modernizată. Este staţiunea montană situată la cea mai mare altitudine (1442m) din ţară. Păltinişul este o opţiune interesantă pentru un weekend prelungit destinat sporturilor de iarnă sau plimbărilor prin rezervaţia Iezerele Cindrelului la faimoasele lacuri glaciare. Odată ajuns la Păltiniş, nu ai cum să te plictiseşti. Poţi să schiezi, să urci crestele împădurite din apropiere pe trasee accesibile sau doar să admiri panorama care ţi se deschide în faţă. (Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii…. |
| Stațiunea Ocna Sibiului |
|
Ocna Sibiului a fost prima dată atestată documentar în anul 1263 deşi zona este locuită încă din vremea dacilor. Procesul de transformare a minelor în ochiuri de apă sărată a fost continuu şi inevitabil. Minele au fost abandonate rând pe rând, în ciuda eforturilor susţinute ale minerilor, apa de ploaie şi pânza freatică având câştig de cauză în final. Proprietăţile curative ale apei sunt menţionate pentru prima dată în anul 1598 când ambasadorul împăratului Rudolf al ÎI-lea a descoperit efectul terapeutic al lacurilor, când în drum spre Constantinopol poposeşte aici pentru a face băi. În prezent Complexul Balnear Ocna Sibiului este refăcut în întregime, în urma unui proces intens de restaurare ce a urmat îndeaproape linia arhitectonică originală a arhitecţilor vienezi. (Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii…. |
| Mărginimea Sibiului |
|
Poziţia geopolitică a zonei, situată la graniţa de sud a Transilvaniei cu Ţara Românească şi în proximitatea Sibiului, puternic centru meşteşugăresc şi comercial, au oferit Mărginimii Sibiului câteva trăsături definitorii. Localităţile şi-au dezvoltat o economie mixtă, bazată pe agricultură, creşterea animalelor şi meşteşuguri tradiţionale, cu pondere deosebită pe oierit. Cea mai mare parte a satelor din zonă au păstrat puternice tradiţii spirituale şi etno-folclorice. (Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii… |
| Bisericile fortificate |
|
Bisericile fortificate sunt un fenomen unic şi foarte interesant. Ele pot fi găsite doar în câteva locuri din Europa, iar în Transilvania au existat mai mult de 300 de astfel de biserici săseşti fortificate. Cele mai multe biserici fortificate se găsesc în zona Sibiului şi în localităţile din jurul Mediașului. (Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii…. |
| Pensiuni rurale |
| http://www.turism.sibiu.ro/ro/pensiuni.php |
Postat la 19 August 2011 de valeriu
| Sibiul – Hermannstadt – Cetate a Transilvaniei |
 Prima atestare documentară a Sibiului (sub numele de Cibinium) datează din anul 1191. În anul 1223 Sibiul este menţionat sub numele Vila Hermanni, o aşezare cu caracter rural. Urmările dezastruoase ale incursiunilor tătarilor din anii 1241-1242 au dus la conştientizarea necesităţii întăririi localităţii. Încep astfel lucrările de fortificaţie, care se vor amplifica pe parcursul următoarelor secole pentru ca, în secolul al XV-lea, Sibiul să devină una dintre cele mai bine apărate cetăţi din Transilvania.În 1292 a fost deschis primul spital de pe teritoriul actual al României, în Biserica Azilului, clădire ce dăinuie şi azi. În anul 1366 Sibiul este menţionat pentru prima dată ca oraş sub numele de Hermannstadt.Rezistenţa cetăţii în faţa atacurilor otomane din 1438 a atras atenţia întregii Europe. Însuşi Papa Eugen al IV-lea nominalizează oraşul Sibiu drept „apărător al întregii creștinătăți”. În secolul al XV-lea viaţa economico-socială şi cele mai importante evenimente ale cetăţii se desfăşurau în jurul celor trei pieţe: Piaţa Mică, Piaţa Mare şi Piaţa Huet. Acestea erau foarte bine definite structural şi social: în Piaţa Mică se aflau casele negustorilor şi meşteşugarilor, iar Piaţa Mare era dominată de casele impunătoare ale patriciatului. (Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii… |
| Cronologie |
(Sursa: www.turism.sibiu.ro) Detalii… |
| Despre | Ce | Cine | Resurse |
|---|---|---|---|
| Conferința Managementul Performanței în România 2011 (20 - 22 Octombrie 2011, Sibiu) este un eveniment în cadrul căruia se prezintă idei, tendinţe, studii de caz şi provocări în managementul performanţei. Evenimentul se adresează managerilor, antreprenorilor, coordonatorilor şi analiştilor atât din departamentele de producţie / furnizare servicii , cât şi din departamentele suport. |
|
Copyright © Acumen Integrat 2011
Aici este centrul istoric al Sibiului, prima dată menţionat în 1411 ca piaţă de cereale. Exista din anul 1366 odată cu finalizarea celei de-a 3-a centuri de fortificaţii a oraşului. Începând din secolul XVI-lea, Piaţa Mare a devenit centrul cetăţii.Timp de sute de ani a fost denumită „Der Grosse Ring” sau „Grosser Platz”, între războaie s-a numit „Piaţa Regele Ferdinand”, comuniştii au denumit-o „Piaţa Republicii” iar din 1990 s-a revenit la denumirea originală.
Staţiunea a fost întemeiată de Societatea Carpatină Ardeleană a Turiştilor – SKV (Siebenbürgischer Karpatenverein) în 1894 fiind cea mai veche staţiune montană din România.
Mărginimea Sibiului este o zonă etnografică unică în România situată la vest de Sibiu, limitată la sud de valea Sadului şi la nord de valea râului Sălişte, ce cuprinde 18 localităţi: Boita, Sadu, Râu Sadului, Talmaciu, Talmacel, Răşinari, Poplaca, Gura Râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Sălişte, Galeş, Tilişcă, Rod, Poiană Sibiului şi Jina.
O caracteristică a zonei Sibiului este prezenţa bisericilor fortificate, datând din secolele XII – XVI, prezente în cea mai mare parte a satelor şi târgurilor colonizate de populaţia germană şi cunoscută sub genericul de saşi (saxones).